Orașul Covasna a finalizat, după 7 ani grei, lucrările în proiectul care a vizat reabilitarea a 11 străzi din localitate. Dar ceea ce trebuia să fie un motiv de bucurie pentru toată lumea, de la cetățean de rând, la autorități locale, respectiv centrale și europene, e acum o umbră în fața luptelor care s-au dat prin instanțe și a pedepselor nejustificate. Autoritățile locale spun că întreg demersul, de la depunerea proiectului, până acum, la recepție și plăți, a fost, și încă mai este puțin, un chin administrativ și birocratic „de toată frumusețea”. Asta din cauză că a fost o luptă între autorități, locale și centrale, care a mers până la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Detaliile celui mai capricios proiect din istoria finanțărilor europene din Covasna, cel puțin până acum, au fost prezentate luni, 11 decembrie, la sediul primăriei, într-o conferință de presă. Acțiunea a dorit să marcheze finalizarea lucrărilor. Asta după ce luna trecută, mai exact în 13 noiembrie, s-a făcut (fără tăieri de panglici) recepția finală. Dar nu a fost o conferință în care s-a vorbit cu entuziasm despre reușită. A fost mai degrabă una în care s-a vorbit despre cât de greu este când statul luptă cu… statul și riscă să piardă toată lumea.

Totul a început în 2016. Pregătiți?

Totul a început în 2016, când a fost deschisă o linie de finanțare de proiecte, cu bani frumoși, pentru reabilitarea infrastructurii existente, care viza însă doar stațiunile balneare. Autoritățile din Covasna s-au apucat de treabă și în mai 2016 a fost aprobată în Consiliul Local tema de proiectare. Câteva luni mai târziu, în august, și indicatorii tehnico-economici (DALI) pentru cele 11 străzi au trecut de girul consilierilor locali. Totul mergea ca pe roate, astfel că la scurt timp a fost depusă cererea de finanțare. 

Doar că în septembrie 2016 a venit „un duș rece”, cum l-a numit primarul Gyerő József, sub forma unei scrisori de respingere (prima). Motivul: din documentația depusă nu reieșea că autoritățile locale au dreptul de proprietate pe infrastructura de iluminat public, care ținea de fapt de Electrica.

„Am luat act de faptul că din punctul acesta de vedere cererea noastră de finanțare nu este eligibilă. Am zis că nu abandonăm. Am reactualizat Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție. În luna octombrie a fost aprobat DALI-ul revizuit. Și în noiembrie 2016 am depus a doua cerere de finanțare. În a doua cerere am scos cererea referitoare la finanțarea reabilitării rețelei de iluminat public”, a explicat primarul în conferința de presă de luni.

A continuat în 2017

Și dacă aveați impresia că de aici lucrurile vor merge „ca unse”, aflați că în ianuarie 2017 a venit al doilea răspuns. Tot de respingere.

„Deși am scos infrastructura de iluminat public din cererea de finanțare, totuși, din perspectiva ADR Centru de la Alba Iulia și a evaluatorului, noi nu am făcut dovada dreptului de proprietate pe celelalte utilități. În condițiile în care drumurile erau intabulate și treaba era clară. (...) E arhicunoscut faptul că prevederile constituționale și legile organice arată că toate utilitățile publice aparțin UAT-urilor și sunt în administrarea Consiliului Local și așa mai departe”, a descris primarul din Covasna.

A venit astfel prima contestație. În martie 2017, ADR Centru de la Alba Iulia a admis-o.

În aprilie 2017, un expert tehnic, independent, a fost la Covasna să facă o evaluare la fața locului. Însă, potrivit autorităților locale, vizita s-a lăsat cu scandal, pentru că specialistul a spus, dintr-un birou, fără să meargă pe teren, că cererea nu merită finanțare și a adus ca argument problema care deja a fost rezolvată prin contestația admisă anterior.

Primarul spune că la vremea respectivă expertul a fost reclamat pentru că s-a antepronunțat. A rezultat atunci o nouă contestație.

În cele din urmă, a fost încheiat un contract de finanțare.

Nu răsuflați ușurați încă, pentru că circul este departe de a se fi terminat.

De aici, au continuat procedurile birocratice, până la momentul când a început încărcarea documentației pe SEAP, pentru a găsi, prin licitație publică, firma de construcții care să facă lucrarea.

Aproape un an de zile a durat demersul, care a fost întors de nu mai puțin de opt ori pentru revizuiri. De fiecare dată pentru alte motive. Adică nu a fost făcută o centralizare a problemelor, care ar fi putut salva timp.

„Și uite așa am pierdut aproape un an de zile”, a zis primarul.

În septembrie 2019 a fost declarată câștigătoare o firmă care să execute lucrarea, care la rândul ei a menționat subcontractantul acesteia. Cu precizarea că până aici, potrivit declarațiilor primarului, procedura s-a derulat cu supravegherea continuă a doi reprezentanți din partea ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice).

Ordinul de începere a lucrărilor s-a dat în noiembrie 2020, deci după mai bine de patru ani.

Au început lucrările, însă când să zică toată lumea „hop”, la înaintarea primelor facturi nu s-a mai sărit gardul, pentru că au început problemele cu decontarea.

Anul de grație 2022, la Curtea de Apel București și Înalta Curte

Acestea au venit de la o greșeală administrativă, adică printre actele necesare nu a fost depus un cazier judiciar, curat de altfel, al unuia dintre cei doi administratori ai firmei subcontractate.

Așa că, în februarie 2022, autoritățile centrale au transmis că au decis să impună o corecție/reducere de 25% din valoarea facturilor pentru „abateri de la legislația achizițiilor publice”.

Autoritățile locale spun că a fost un abuz și au dovedit în instanță că greșeala, umană de altfel și corectată imediat, nu a produs consecințe financiare. Și astfel au arătat că nu se justifică penalizarea uriașă pentru orașul Covasna, în condițiile în care era vorba de aproape un milion de euro raportat la valoarea de aproape 5 a proiectului.

„Am formulat o contestație pe cale administrativă. (...) A fost admisă. Ne-am bucurat și așteptam să se vireze banii și să se elimine corecția de 25%. Dar ne-am trezit că ni s-a comunicat o nouă notă de neconformitate, de către Minister, în care s-a reluat aceeași corecție pentru aceleași considerente, anulate deja prin Comisia de Soluționare a Contestațiilor. E ceva ce nu poți să îți închipui în țara asta”, a spus Gyerő József.

A urmat, ați ghicit, o nouă contestație. Doar că de data aceasta, în iunie, aceeași Comisie a respins-o. Decizia a fost contestată de autoritățile locale la Curtea de Apel București. Și magistrații de aici au dat dreptate autorităților locale.

Util de precizat este că în tot acest timp, autoritățile locale au făcut din bugetul local plata aferentă corecției de 25%. Adică din bani care ar fi trebuit folosiți pentru alte proiecte din oraș.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a contestat… contestația, a declarat recurs și procesul s-a mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar aici, în cele din urmă, s-a tranșat tot în favoarea orașului Covasna.

„Vreau să vă spun că de atunci pe fiecare document de plată din partea Ministerului apare corecția de 25%. Și acum. Aici cred că deja intrăm în domeniul penal, al abuzului în serviciu, făcut de niște funcționari care își permit ca în condițiile în care noi de două luni de zile am câștigat acest proces, și este clar că nu pot aplica corecția, ei încă o aplică”, a punctat primarul din Covasna.

Credit pentru a plăti facturile care trebuie achitate din fondurile europene

Acum, pentru a încheia cu adevărat proiectul, care are termen de finalizare sfârșitul acestui an, trebuie achitate și ultimele facturi. Problema este că din cauza amânărilor și corecțiilor abuzive, Primăria se vede acum în situația de a face credit, adică un împrumut, pentru a-și achita facturile, care ar trebui să fie de fapt mult-așteptatele fonduri europene.

Concluziile lui 2023

Până la urmă, concluziile lui 2023 (sau lui 2016 - 2023), arată așa:

• lungimea infrastructurii rutiere reabilitate: 6.538 de metri;
• lungimea rețelei de apă potabilă modernizată: 2.330 de metri;
• lungimea rețelei de canalizare menajeră reabilitată: 1.949 de metri;
• rețea de canalizare pluvială modernizată: 4.340 de metri;
• suprafață trotuare amenajate: peste 10.000 de metri.

Valoarea totală a investiției, actualizată, care include și ajustările de preț de pe parcurs, devenite tot cheltuieli eligibile în proiect, a fost de peste 22 de milioane de lei cu TVA.

Ar mai lua-o de la capăt?

La întrebarea „dacă s-ar întoarce acum în 2016 și ar lua-o de la început, ar încerca obținerea finanțării?” primarul a spus, fără urmă de îndoială, că da. Nu pentru că îi place să se chinuie, ci pentru că toată povestea a venit la pachet și cu multă experiență în domeniul proiectelor. Mai ales că acele câștiguri în instanță le-au dat covăsnenilor și semnalul că sunt pe drumul cel bun.

Finanțarea europeană este, fără îndoială, necesară, utilă și binevenită. Dar exemplul de la Covasna parcă e ca în bancurile despre cei care concurează singuri și ies pe locul II. Adică pare că trăim într-un stat care se autosabotează. Încă nu e de râs, dar poate la un moment dat va fi.