Județul Covasna a fost la un pas de o catastrofă la sfârșitul lunii mai, iar întâlnirea dintre autorități, care a avut loc marți, 24 iunie, la Prefectură, a confirmat un adevăr incomod: sistemele de protecție sunt depășite, iar vremea extremă nu mai e o excepție. Răspunsul rapid a salvat vieți, dar viitorul cere acțiuni radicale, avertizează prefectul Ráduly István, care atrage atenția că soluțiile clasice, diguri și baraje, nu mai fac față volumelor de apă generate de noile realități climatice.

La conferința de presă organizată marți, prefectul județului Covasna, Ráduly István, a vorbit despre provocările recente și despre ce trebuie schimbat urgent. Alături de el s-au aflat subprefecții, reprezentanții ISU, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor și alte instituții implicate în gestionarea crizei.

„Cred că fără acest răspuns extrem de rapid și fără o bună cooperare între instituții, s-ar fi produs un dezastru mult mai mare. Desigur, acest lucru nu îi consolează prea mult pe cei ale căror case au fost inundate, dar am făcut tot posibilul pentru a ajuta aceste familii ca viața lor să revină cât mai curând posibil la normal”, a declarat Ráduly István.

Peste 200 de case și 1.300 ha de terenuri agricole afectate

Autoritățile spun și că inundațiile au provocat probleme în 11 localități din județ, iar mai mult de 300 de persoane fiind evacuate preventiv. Apa a avariat peste 200 de case, majoritatea în Boroșneu Mare (140) și Băcel (61), restul izolate în Fotoș (comuna Ghidfalău), Reci, Brețcu, Filia (Comuna Brăduț) și în alte localități. Totodată, aproximativ 1.300 ha de terenuri agricole au fost inundate.

Potrivit prefectului, sistemul actual de protecție e conceput pentru o altă realitate climatică.

„În urmă cu câteva decenii, nu ploua în câteva ore atât de mult cât într-o lună în mod normal. Acest lucru duce la o creștere bruscă și semnificativă a nivelului apei, iar volumul crescut de apă pur și simplu nu poate fi preluat de pârâuri și râuri. În principiu, soluția este simplă: creșterea înălțimii digurilor, dar acest lucru nu este așa de simplu. Digurile nu se pot înălța cu mai mult de câteva zeci de centimetri, pentru că nu au fost proiectate în acest fel. Desigur, ar fi posibil să se construiască diguri noi, mai înalte, care să se adapteze condițiilor climaterice schimbate, dar este un proces de durată, costisitor și riscant, mai ales dacă ne gândim că sunt aproximativ 10.000 de kilometri de diguri în România și aproximativ 450 de kilometri în județul Covasna. În schimb, ar trebui create baraje nepermanente și/sau poldere care să rețină apa și după trecerea valului, să se elibereze surplusul, așa cum se întâmplă, de exemplu, la Săcele”, a declarat prefectul.

Acesta a mai punctat că experții sunt cei care trebuie să găsească soluția potrivită.

În plus, Ráduly István a explicat că există și probleme de pregătire locală: nu toți primarii participă la cursurile de formare în situații de urgență, iar deciziile din teren pot întârzia intervențiile.  

Ajutoarele au ajuns rapid în localitățile afectate, prin Fondul de rezervă al Guvernului, dar și prin donații distribuite prin biserici și primării. Însă există o întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns: vom reuși data viitoare să prevenim, sau ne vom baza, din nou, doar pe reacție și noroc?