Prefectul judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, consideră că stabilitatea lucrărilor hidrografice de pe cursul superior al Râului Negru este pusă în pericol de… castori. Prefectul este de părere că deşi castorii sunt animale « foarte simpatice », aceştia dăunează, prin vizuinile adânci pe care le sapă, stabilităţii digurilor. Apreciind că dincolo de dragostea pentru animale trebuie luată în seamă şi problema siguranţei digurilor

Prefectul judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, consideră că stabilitatea lucrărilor hidrografice de pe cursul superior al Râului Negru este pusă în pericol de… castori.

Prefectul este de părere că deşi castorii sunt animale « foarte simpatice », aceştia dăunează, prin vizuinile adânci pe care le sapă, stabilităţii digurilor. Apreciind că dincolo de dragostea pentru animale trebuie luată în seamă şi problema siguranţei digurilor, prefectul a arătat că ar trebui luate măsuri împotriva daunelor pe care castorii le provoacă acestora.

Castorii au găsit habitate favorabile în judeţul Covasna, atât pe cursul râului Olt cât şi pe cel al râului Negru, ei înmulţindu-se foarte mult în ultimii ani.

Specie protejată

Castorul este o specie protejată, iar primarii covăsneni au fost avertizaţi, în urmă cu un an, cu privire la prezenţa castorilor şi la faptul că este vorba despre o specie ocrotită. Potrivit specialiştilor, o familie de castori are nevoie de aproximativ 2 km de curs de apă, cu salcie pe margine, pentru a vieţui într-un mediu favorabil, iar vânarea lor este grav pedepsită prin lege. Totodată, trebuie evitată distrugerea habitatelor lor, care duc la dispariţia animalului. Castorul creează şi tot felul de canale de la apă, mici căsuţe din ramuri sau adăposturi. Ultimul castor atestat documentar în România a fost în 1824. Animalul a dispărut din cauza vânării excesive pentru carne, blană şi grăsime. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov a reuşit să readucă primele exemplare de breb pe teritoriul României. Brebul este denumirea populară a castorului, cunoscut şi ca biber, la saşi, sau hod, la maghiari. Programul de repopulare a râurilor Olt, Mureş şi Ialomiţa cu castori a început în 1998 şi a durat până în 2003, perioadă în care au fost lăsate în libertate 150 de animale. În prezent, specialiştii ICAS Braşov apreciază că numărul acestora s-a dublat. Primii castori au fost băgaţi în cursul superior al Oltului, în colaborare cu ICAS. Castorul contribuie la refacerea vegetaţiei de pe malurile râurilor în care habitează şi curăţă malurile.

Reparaţii şi nu reconstrucţii Potrivit Prefecturii Covasna, deşi ploile din ultima perioadă nu au produs pagube deosebite, au pus în pericol podul din comuna Zagon.

„Momentan se poate circula fără niciun pericol, dar următoarea viitură ar putea produce pagube grave. O reparaţie de acest fel n-ar costa prea mult, însă o reconstrucţie a unui asemenea pod ne-ar crea importante greutăţi”, a explicat prefectul Gyorgy Ervin, potrivit căruia se va încerca obţinerea sumei necesare reparaţiilor – 325.000 de lei, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU Covasna).

Prefectura Covasna intenţionează să elaboreze un proiect de Hotărâre de Guvern, în cadrul căruia se va prevede şi refacerea şi consolidarea terasamentului drumului din satul Pava (Zăbala) pe o lungime de 1,8 km (81.000 de lei) precum şi reconstrucţia a trei podeţe din acelaşi sat ­ 63.000 de lei. Un alt proiect de hotărâre de guvern vizeză reabilitarea lucrărilor de apărare la acumularea Moacşa-Pădureni în valoare de 798.000 de lei.

Monica Vajna