Înmulțirea rapidă a castorilor crează probleme pe toate pârâurile județului

Repopularea cu castori a cursurilor de apă din județul nostru, începută în urmă cu câțiva ani, a ajuns să ne pună în pericol digurile, deoarece familiile de castori s-au înmulțit într-un ritm amețitor care nu a mai fost supravegheat de nimeni.

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, Ioan Ilaș, ne-a declarat că micile animale afectează digurile și malurile Râului Negru și a tuturor afluenților acestuia din județ. În plus, nici Râul Olt nu a scăpat de daunele provocate de castori, inclusiv digurile din Sfântu Gheorghe, însă aici problemele nu sunt atât de serioase datorită debitului mare al râului.

„Castorii distrug vegetația de pe malurile apelor, o taie cu dințișorii, o cară apoi în apă și fac baraje serioase. Barajele apar astfel din loc în loc și apa se acumulează, iar întregul sistem devine priculos în cazul unor viituri, când apa poate ieși din cauza blocajelor. Pe de altă parte, își fac locuințele în diguri, pe care le găuresc adânc – apa se infiltrează pe acolo și destabilizează digurile care pot ceda”, a spus Ilaș, arătând că sunt cazuri în care, pe cursurile unor pârâuri, castorii au găurit digurile dintr-o parte în cealaltă, de exemplu pârâul Covasna.

E nevoie de o relocare

Pentru că legea protejează castorii, cei de la SGA nu prea au ce face, decât să meargă în urma lor, să le strice barajele și să acopere exterioarele găurilor, fără a se putea atinge însă de micii distrugători.

„Știm bine că la un moment dat acești castori au fost aduși aici pentru a popula, însă problema e că nimeni nu i-a supravegheat și s-au înmulțit foarte mult și nimeni nu le-a mai ținut evidența. Fiind vorba despre o specie protejată, cred că cel mai bine ar fi ca o parte dintre ei să fie relocați. Sunt animale simpatice, dar cred că ar trebui controlate, mai ales acolo unde sunt pericole de inundații”, a mai spus șeful de la SGA, menționând că la repopularea cu castori nu au fost întrebate toate instituțiile despre acest lucru, după cum nu s-a făcut nici un studiu de impact.

Directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, Gheorghe Neagu, a declarat că nemulțumirile celor de la SGA pot fi justificate, mai ales că semnale în acest sens au ajuns la Agenție inclusiv din partea persoanelor fizice de la țară. Pe de altă parte, Neagu spune că APM nu poate face prea multe, deoarece vorbim despre o specie protejată, iar măsurile de relocare ar trebui să se ia împreună cu cei de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov, care a adus familiile de castori pe apele din județ în 2009. Potrivit șefului APM Covasna, în prezent avem, numai pe râurile mari din zona noastră, aproape 200 de castori – ceea ce este foarte mult.

1.000 de euro un cip de urmărire

Reprezentanta ICAS Brașov, Georgeta Ionescu, ne-a declarat că problema castorilor le este cunoscută, dar a subliniat că nu au primit cereri speciale de relocare de la instituțiile covăsnene. Cât privește monitorizarea castorilor, Georgeta Ionescu a precizat că aceasta continuă la unii dintre ei, însă a arătat că pentru un singur cip costul se ridică la 1.000 de euro, prin urmare e imposibil să fie puse cipuri la fiecare în parte.

„Sigur că o parte dintre castori pot fi mutați, dar trebuie să nu se solicite oficial acest lucru, prin sesizare la APM și apoi cu derogare de la Minister”, a spus Georgeta Ionescu, menționând că probleme au apărut și din cauză că la reabilitarea râurilor sau realizarea digurilor nu s-a lăsat destulă distanță între maluri și diguri.

După ce o lungă perioadă au fost dispăruți din județul nostru, castorii au fost readuși aici în urmă cu câțiva ani buni, printr-un proiect al ICAS Brașov, care a vizat repopularea râurilor Olt, Mureș și Ialomița. Denumirea populară pentru castor este Breb, acesta fiind cunoscut ca biber, la saşi, sau hod, la maghiari. Ultimul castor atestat documentar în România a fost în 1824. Animalul a dispărut din cauza vânării excesive pentru carne, blană şi grăsime.                      În prezent, castorii sunt protejaţi prin lege, iar amenda pentru braconaj este de câteva mii de lei.