ACTUALITATE 8 noiembrie 2015

Casa Pasivă din Sfântu Gheorghe va avea o factură la încălzire de doar 100 lei/lună

de Sever Ioan Miu | 630 vizualizări

În cadrul Zilelor Porților Deschise ale Caselor Pasive, jurnaliștii din Sfântu Gheorghe au putut vizita vineri singura casă pasivă din oraș. Construită după standarde stricte în ceea ce privește izolațiile, aerisirea și confortul, casa este aproape gata de locuit. Fără calorifere, locuința are o temperatură interioară de 19 grade în luna noiembrie, iar în decembrie și ianuarie proprietarii vor plăti în medie doar 100/lei pe lună pentru încălzire.

La marginea de nord-est a municipiului, în fața a două dealuri pe care trec turme de oi, retrasă cu cel puțin 10 metri față de stradă, se găsește o casă cu un etaj. La prima vedere, o locuință modestă, atât ca mărime, cât și ca aspect exterior, mai ales dacă o compari cu alte vile de la marginea orașului. După ce vezi rapid interiorul, care mai are nevoie de câteva amenajări – chituire, calorifere – ca să fie gata, nici aici nu ești surprins: un grup sanitar cu un boiler electric, la parter, alte două băi la mansardă, o bucătărie și cinci camere mai degrabă mici.

Dacă te uiți mai atent, însă, începi să vezi niște detalii care intrigă vizitatorul: pe acoperiș sunt panouri solare, peretele de nord nu are decât două ferestre mici și două tuburi cu gura ceva mai mică decât capul unui om, iar alte tuburi se găsesc de cealaltă parte a peretelui, pe tavanul unei încăperi întunecoase de la parter.

Tuburile sunt parte a instalației de ventilare, ne lămurește Varga Szabolcs, inginerul care a proiectat energetica casei. Instalația introduce aerul proaspăt printr-o tubulatură și dă afară, prin altă tubulatură, aerul viciat. Din acest motiv, casa nu are nevoie de aerisire prin ferestre. Totodată, instalația transferă căldura de la aerul care iese la cel care intră. De asta, deși afară aveam nevoie de jachetă, în interior, în partea de nord a casei erau 19 grade, fără încălzire.

Dacă în casă e primăvară în noiembrie, aceasta se datorează și ferestrelor cu trei foi de geam, montate nu în mijlocul peretelui, ci pe o consolă în stratul izolant. „Apoi, planșeul pe sol are o izolație de circa 25 de cm, peretele de cărămidă are o izolație de 30 de cm, la acoperiș avem 40 de cm”, explică Varga motivele pentru care în casă e mai cald.

Într-o casă pasivă se poate încălzi cu un uscător de păr puternic, de 3 kW. „De calorifere e nevoie, totuși, pentru confort sau în situațiile când proprietarul se întoarce peste două săptămâni și trebuie puțină încălzire”, precizează Varga. Inginerul estimează că locuința va avea nevoie de încălzire numai în lunile decembrie și ianuarie. Necesarul de consum pentru încălzirea apei calde va fi asigurat, în cea mai mare parte, de panourile solare de pe acoperișul sudic, iar, dacă va mai fi nevoie, familia va aprinde boilerul electric.

O terasă care face umbră doar vara

Casa va avea și o terasă acoperită care va da umbră în timpul verii, astfel încât nu va fi nevoie de răcire în timpul anotimpului cald, iar temperatura nu va depăși 25 de grade în interior. Pe timp de iarnă, terasa nu va umbri. „Terasa este astfel proiectată încât să ia în considerare unghiul de incidență al razei solare, care e mai mic iarna, dar mai mare vara”, explică inginerul.

La păstrarea temperaturii pe timp de iarnă contribuie și masivitatea termică, faptul că elementele de construcție care au greutate stochează căldura. „Astfel, dacă noaptea vor fi minus 10 grade, datorită acestui fenomen ziua următoare nu se răcește excesiv”, spune Varga. Apoi, după cum aminteam mai sus, peretele nordic are numai două geamuri mici. Peretele sudic profită la maxim de soare, fațada de sud fiind mai înaltă decât cea nordică și fiind formată în proporție de peste 50% din ferestre. „Casa are o formă astfel încât să se deschidă spre sud și să se închidă spre nord”, rezumă Varga.

Forma casei, izolațiile, masivitatea termică, terasa ridicată ținând cont de soare, toate aceste elemente sunt proiectate după reguli stricte, care fac din această locuință o casă pasivă, deosebind-o, totodată, de alte locuințe ecologice. „O casă pasivă e definită conform unor criterii foarte stricte elaborate la Passivhaus Institut din Germania. Cel mai important criteriu este consumul de energie pentru încălzire, care este sub limita de 15 kWh/mp/an. Asta este o fracțiune de 10 sau 15% din ceea ce consumă o casă construită în România conform tendințelor actuale”, spune inginerul. Costul mediu al încălzirii va fi, în lunile de iarnă, de 100 de lei. Dacă locuința ar fi fost branșată la gaz, costul mediu ar fi fost de numai 30 sau 40 de lei.

Prima casă pasivă a apărut în Germania în anii ’90, iar de atunci s-au ridicat 50.000 de astfel de locuințe în toată lumea, majoritatea în Germania și Austria. În Ungaria sunt peste 50 de case pasive, în timp ce la noi, circa 10, în diverse stadii de construcție și finisare. În zona noastră, casa din Sfântu Gheorghe este singura aproape gata.

De ce nu sunt mai multe case pasive la noi?

De ce nu își fac mai mulți din România astfel de case? Răspunsul ar fi diferența de preț. De exemplu, costurile brute de construcție ale casei de la capătul orașului, cu o suprafață utilă de 109 mp, au fost de 95.000 de euro. Atâta dai pentru o casă construită în mod convențional, dar mai mare, după cum recunoaște și comunicatul proiectanților. Totuși, familia care a comandat casa a dorit să protejeze mediul prin această construcție, și consideră că locuințele „etanșe și neventilate, construite conform reglementărilor actuale, nu sunt sănătoase”.

Dincolo de aceste considerente, care în anii următori vor fi luate în calcul de tot mai mulți oameni cu dare de mână și cu interes pentru un trai sănătos, vor mai interveni și normele europene. „Din 2021, conform directivelor UE, casele noi ar trebui recepționate cu un consum de energie aproape zero”, explică inginerul. Până atunci, un motiv pentru a opta de bunăvoie pentru o casă pasivă îl va reprezenta valoarea ei. „Aceste case pasive, care depășesc nivelul de preț al locuințelor care se construiesc acum, își vor păstra în mai mare măsură prețul decât o casă care se construieşte acum, iar peste 10 ani va fi veche și va valora mai puțin”, precizează Varga Szabolcs.

Casele vechi pot fi tranformate

Pentru cine are deja o casă veche, o alternativă poate fi transformarea ei, conform unui alt concept al Passivhaus Institut, EnerPHit. „Casele pasive reabilitate pot consuma 25 kWh/mp/an. Se poate anvelopa casa, se poate pune tâmplărie, sistem de ventilare cu recuperare de căldură. Dar sunt punţile termice la unele elemente de construcție, mai ales cele din pământ, care nu se pot corecta”, spune Varga.

Casa pasivă din Sfântu Gheorghe va găzdui, tot în cadrul Zilelor internaționale ale Porților Deschise ale Caselor Pasive, o serie de întâlniri profesionale, pe 14 noiembrie. Pe 15 noiembrie, locuința își va deschide din nou porțile, pentru a putea fi vizitată de către toți cei interesați.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Bocskai Csaba, 16 noiembrie 2015
Casa se afla in partea Nord-Vestica, nu Nord-Estica a localitatii.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.