Valorificarea cartofilor de sămânţă certificată se dovedește a fi o reală provocare în concurenţa cu comercianţii neautorizaţi, din pieţe sau de pe marginea drumurilor, care vând la jumătate de preţ sămânţa neverificată. Acest fenomen prezent primăvară de primăvară face ca soiurile special create pentru sămânţă, sănătoase și cu caracteristici bune, să fie vândute mult mai greu, sau în unele locuri din ţară chiar deloc.

Valorificarea cartofilor de sămânţă certificată se dovedește a fi o reală provocare în concurenţa cu comercianţii neautorizaţi, din pieţe sau de pe marginea drumurilor, care vând la jumătate de preţ sămânţa neverificată. Acest fenomen prezent primăvară de primăvară face ca soiurile special create pentru sămânţă, sănătoase și cu caracteristici bune, să fie vândute mult mai greu, sau în unele locuri din ţară chiar deloc.

Potrivit directoarei Staţiunii de Cercetare și Dezvoltare a Cartofului Târgu-Secuiesc, Mike Luiza, din stocul total de 800 de tone de cartofi de sămânţă ei mai au pe stoc cam 200 de tone, după o promovare masivă, la nivelul întregii ţări, la primării și producători, dar există situaţii în care producătorii certificaţi rămân cu cartofii pe stoc, iar pierderile sunt foarte mari.

„În România cartofii de sămânţă se vând fără certificat, comercianţii iau de la sate cu 35 de bani și vând mai departe, iar noi nu putem vinde sămânţă certificată. Nu se fac controale în pieţe, la cei care vând fără certificat, și la ai noștri, cu etichete, cum apar sunt controlaţi de le e frică să mai iasă cu ei”, spune Mike Luiza.

Aceasta spune că nu există o disciplină în valorificarea cartofilor pentru sămânţă și producătorii din acest domeniu întâmpină mari greutăţi, riscând să rămână pe stoc cu sute de tone de cartofi. Cartofii de sămânţă necertificată pot răspândi diferite boli ale cartofului, care compromit apoi cultura și solul, în plus producătorii autorizaţi sunt tot mai descurajaţi de această situaţie creată din cauza valorificării și suprafeţele cultivate scad de la an la an.

„În curând nu o să mai aibă pe cine controla, nu există o strategie la acest nivel, nu există comunicare cu producătorii, nu se vor mai înregistra suprafeţe pentru certificare”, a mai spus Mike.

În acest an, la Staţiunea din Târgu-Secuiesc au fost cultivate 40 de hectare cu muștar, 20 de hectare cu sfeclă de zahăr și vor fi cultivate și 70 de hectare cu cartof de sămânţă.

Ana Sidon