În contextul în care în această săptămână un juriu internațional evaluează candidatele la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, patru ONG-uri au trimis juriului o listă de orașe românești care nu ar trebui să primească acest titlu, pentru că ar încălca drepturile omului. Cele patru orașe, pe care ONG-urile le propun pentru titlul de „Capitală Criminală Europeană”, sunt Baia Mare, Cluj-Napoca, București și Sfântu Gheorghe.

Documentul este semnat de organizațiile Active Watch, Romani Criss, Pro Patrimonio și Miliția Spirituală. Sfântu Gheorghe este menționat în document după Baia Mare, orașul în care primarul Cătălin Cherecheș a ridicat un zid care desparte două blocuri locuite majoritar de romi de restul orașului.

„Candidatul Sfântu Gheorghe (județul Covasna) are propriul său zid, mult mai vechi, care a fost construit în anii ’80, dar este păstrat și azi pentru a separa oamenii de „ne-oameni” – respectiv de cetățenii romi, o comunitate extrem de săracă”, menționează documentul trimis de cele patru organizații.

„Poziția noastră este că orașele care au probleme în privința drepturilor omului nu ar trebui să fie Capitală Europeană a Culturii. Să ai un zid între comunitatea romă și restul comunității este ceva inacceptabil pentru noi. Este situația care se întâmplă la Baia Mare și este situația care se întâmplă la Sfântu Gheorghe. Știm că la Sfântu Gheorghe datează din anii '80, dar deja ar trebui să dispară”, ne-a declarat Adrian Szelmenczi, reprezentant Active Watch.

„Simptomele rasismului sunt identice cu cele ale primarului Cherecheș, doar că sunt exprimate mai frecvent în limba maghiară”, se mai arată în comunicat. „E o metaforă a faptului că practic au folosit aceeași metodă de segregare ca la Baia Mare, plus recunoașterea faptului că în Sfântu Gheorghe se vorbește în limba maghiară”, a explicat Adrian Szelmenczi ultima propoziție despre Sfântu Gheorghe.

Scrisoarea deschisă mai incriminează și Clujul, pentru mutarea populației de romi la groapa de gunoi de la Pata Rât și Bucureștiul, pentru evacuări abuzive, demolări și expunerea față de cutremure.

Răspunsul lui Antal Árpád

„Zidul acela va dispărea de acolo, avem un proiect în acest sens, nu se poate spune că n-am făcut... Într-adevăr, nu a fost prima mea decizie, când am ajuns primar, să dărâm acel zid, am zis foarte clar că trebuie să dărâmăm paralel zidurile invizibile, că dărâmarea fizică a unui zid fără să dărâmăm și zidurile invizibile nu va aduce efecte. Niciodată nu am fost un susținător al acestui zid și niciodată nu am apărat acest zid, dimpotrivă, numai că o intervenție bruscă și radicală poate că ar fi generat mult mai mult rău”, ne-a spus Antal Árpád.

„Și oamenii care trăiesc în acele blocuri trebuie să primească ceva în schimbul demolării zidului, o infrastructură bună, un iluminat public bun. Pentru că din punctul de vedere al celor care sunt de partea cealaltă a zidului este o chestiune de disconfort creat. Eu trebuie să găsesc o soluție care să fie corectă pentru ambele comunități”, a mai declarat edilul.

El a adăugat că în proiectul de modernizare a străzii Váradi József se prevede desființarea zidului. „Concret, este în licitație publică strada respectivă, trăim în România, nu am de unde să știu când vom semna contractul de execuție, dar în mod normal ar trebui să semnăm până în primăvară, atunci am putea să începem lucrările și problema asta ar putea fi o problemă a trecutului, în perspectiva toamnei anului viitor”, a spus primarul, care a adăugat că speră să-i convingă pe cei de la Active Watch să renunțe la „nominalizarea” municipiului Sfântu Gheorghe.

Peste câteva ore de la aceste declarații, site-ul Active Watch a publicat poziția Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe. „Jumătatea zidului din Cartierul Örkő nu mai există fizic, iar intenția noastră este ca partea existentă să fie demolată în cursul anului viitor”, reamintește Antal în replica trimisă.