Liderul Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, care candidează pe locul al treilea pe lista UDMR Covasna pentru Camera Deputaţilor, a donat, miercuri, cinci steaguri Consiliului Judeţean, pentru a fi arborate permanent în sala de şedinţe.

Înaintea începerii şedinţei ordinare, acesta a cerut şi a primit acceptul preşedintelui Consiliului Judeţean, Tamas Sandor de a aduce în sală cele cinci drapele, respectiv ale Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Israelului, Ungariei şi „Ţinutului secuiesc“, pe care le-a aşezat lângă prezidiu, pe un stativ din lemn.

Kulcsar a ţinut un scurt discurs în limba maghiară despre semnificaţia gestului său şi, refuzând să vorbească în limba română, a oferit consilierilor români explicaţiile prin intermediul unui text tipărit pe o pagină şi jumătate.

Potrivit acestuia, steagurile Germaniei şi Israelului reprezintă „un simbol al memoriei, dar şi al stimei pentru concetăţenii noştri germani şi evrei care au trăit odinioară în judeţul Covasna“, steagul Americii a fost arborat „ca semn al încrederii şi al consideraţiei pe care o avem pentru SUA, cel mai important partener strategic al României, pentru care egalitatea în drepturi şi diversitatea etnică reprezintă valori indiscutabile“, iar celelalte două steaguri reprezintă „simbolul continuităţii maghiarilor şi secuilor în România“.

Donaţia a iscat discuţii aprinse, după ce unul dintre consilierii liberali, Ion Deaconu, a întrebat dacă legea permite arborarea acestora în instituţiile publice, iar consilierul PSD Cătălin Morar a apreciat că steagul secuiesc este un „simbol etnic“, deci nu reprezintă şi comunitatea românească.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, care este şi liderul UDMR Covasna, a afirmat că în România există o „dublă măsură“ în ce priveşte simbolurile, arătând că în timp ce în alte zone, precum Bucovina, steagul regiunii este arborat cu „oficialităţi, sobor de preoţi şi fanfară“, steagul secuiesc nu poate fi arborat legal în judeţul Covasna, deşi maghiarii sunt majoritari în această zonă.

„Simţim o dublă măsură şi în ce priveşte denumirea Ţinutul Secuiesc (...) Vedem că există inclusiv unităţi militare ale MAI sau MI care poartă, spre exemplu, numele Ţara Bârsei, dacă ne referim la ISU Braşov (...) Nu cred că ar trebui să deranjeze nici steagul secuiesc şi nici denumirea Ţinutul Secuiesc (...) dar, din deranj în deranj, ajungem în situaţii penibile sau radicale“, a spus Tamas Sandor.

În luna februarie a.c., liderul PCM Covasna a mai donat un steag secuiesc Consiliului Judeţean, pentru a fi arborat alături de cel al României şi al UE în sala de şedinţă, însă Prefectura Covasna a cerut revocarea hotărârii de acceptare a donaţiei pe considerentul că este ilegală.

Prefectul Sebastian Cucu a explicat la acea dată că steagurile nerecunoscute legal, cum este cel secuiesc, nu pot fi arborate pe clădirile publice ori în incintele acestora, lucru confirmat şi de o serie de sentinţe judecătoreşti rămase definitive.

Ulterior, Prefectura Covasna a chemat in instanţă Consiliul Judeţean, ca urmare a refuzului de revocare a donaţiei şi de înlăturare a steagului secuiesc din sala de şedinţă, procesul aflându-se încă pe rol.