În ultimii aproape 6 ani (2019-2024), în județul Covasna, 223 de persoane și-au pierdut viața prin suicid. Din totalul deceselor înregistrate, peste 85% au fost bărbați. Aceasta nu este doar o statistică, ci o realitate dureroasă care afectează profund comunități întregi și lasă în urmă suferință, întrebări și un gol imens în viața celor rămași.

Datele oficiale furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna arată o situație alarmantă: în ultimii cinci ani, în județul nostru, 223 de persoane s-au sinucis. Acest număr, aparent abstract, poate fi comparat cu alte realități mai ușor de imaginat – cele peste 200 de persoane care nu mai sunt printre noi ar putea umple, de exemplu, o sală de cinema. Aceasta este dimensiunea tragediei care ar trebui să afecteze întreaga comunitate.  

Anul 2019 a adus 44 astfel de tragedii, dintre care 40 au fost bărbați și 4 femei. În 2020, numărul cazurilor raportate a scăzut la 35, însă proporția între genuri a rămas asemănătoare: 25 bărbați și 10 femei.

În 2021, fenomenul a atins cel mai ridicat nivel din perioada analizată, când 45 de persoane și-au luat viața, dintre care 35 erau bărbați, iar 10 femei. Deși anul 2022 a adus o ușoară scădere, 38 de oameni au căzut pradă disperării, cu 32 de bărbați și 6 femei printre victime.

În anul 2023, alte 35 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 29 erau bărbați și 6 femei. În primele zece luni ale anului 2024, potrivit datelor DSP Covasna, au fost 26 de cazuri înregistrate, dintre care 24 bărbați și 2 femei.

Ultima tragedie raportată în județ, a avut loc recent, pe 23 noiembrie. Un bărbat în vârstă de 53 de ani din Sfântu Gheorghe și-a pus capăt zilelor. Acesta a fost găsit fără viață în incinta mofetei de la Șugaș Băi.

Bărbații continuă să fie categoria cea mai afectată

Din cele 220 de decese înregistrate între 2019 și 2024, peste 85% au fost bărbați. Acest fenomen poate fi atribuit mai multor factori, inclusiv stigmatizarea asociată căutării ajutorului psihologic, dar și presiunilor sociale și economice asupra bărbaților.

„De ce bărbații sunt categoria cea mai afectată? E o întrebare complexă, dar generic există mai mulți factori care contribuie la această diferență. Unul ar putea fi modul în care bărbații și femeile abordează sinuciderea și metodele de suicid. Bărbații tind să folosească metode mai letale. De asemenea, principiile, normele sociale, îi pot face pe bărbați să fie mai reticenți în a-și exprima emoțiile sau să ceară ajutor pentru probleme de sănătate emoțională sau mentală. La asta se adaugă și propriile mecanisme de coping (apărare) cognitiv-emoţionale. Adică felul în care reacționează în cazul în care experimentează evenimente de viață negative. Și, probabil, femeile sunt mai deschise la a cere ajutor de specialitate decât bărbații”, ne-a spus psihologul clinician specialist expert în psihologie clinică judiciară, Consuela Banciu.

Și la nivel european, rata sinuciderilor este mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor, bărbații reprezentând 76,7% din totalul deceselor prin sinucidere.

În județul nostru, datele DSP Covasna arată că grupa de vârstă 15-64 ani continuă să fie cea mai vulnerabilă, în special în anii 2021 și 2022, când majoritatea victimelor proveneau din această categorie. Este important de subliniat că nu au fost înregistrate cazuri de suicid în rândul copiilor sub 14 ani, cu excepția anului 2019, când s-au raportat 4 astfel de decese.

La nivel național, cea mai mare rată a sinuciderilor din România se înregistrează în Transilvania, Regiunea Centru (peste 14,02 sinucideri la suta de mii de locuitori), iar datele depăşesc cu mult media europeană, potrivit Eurostat.  

Cea mai mică rată a sinuciderilor din România este în Banat, Regiunea de Vest, cu 7,38 de sinucideri la suta de mii de locuitori.

Dr. Radu-Lukács Zsuzsanna, medic specialist psihiatrie la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, ne spunea, într-un interviu publicat în urmă cu un an, că în perioada sărbătorilor, rata de suicid este mult mai mare față de o altă perioadă a anului.

Într-un articol mai amplu, psihologul clinician specialist expert în psihologie clinică judiciară, Consuela Banciu, ne-a răspuns, pe larg, la 5 întrebări despre suicid: Se poate face ceva pentru a preveni suicidul? Sunt afecțiuni psihice care duc la acest gest sau nu neapărat? Cum ne putem da seama că o persoană are astfel de gânduri? Și, mai ales cum, o putem ajuta? Există vreo explicație care poate la baza faptului că județe ca Harghita și Covasna sau Satu Mare sunt anual printre cele care se înregistrează cele mai mari rate de sinucidere (raportat la 100.000 de locuitori) din țară? Articolul complet poate fi citit AICI.