Victimele cancerului la sân nu sunt informate, iar sistemul sanitar e precar, lipsit de aparatură și măsuri imediate

Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală și Asociația Pas Alternativ Brașov au lansat la Sfântu Gheorghe proiectul „Împreună pentru sănătatea sânului”. Proiectul este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției și este implementat în București și zece județe printre care și Covasna. Obiectivul acestuia este dezvoltarea unor parteneriate locale între instituții publice, private, ONG-uri și alți factori din comunitate, astfel încât să fie susținută depistarea precoce a cancerului de sân, creșterea calității serviciilor medicale și sprijinirea persoanelor afectate direct și indirect de cancerul la sân.

Aproape 800 de cazuri de cancer la sân

Asociația Pas Alternativ Brașov a derulat, între septembrie și decembrie 2013, o cartografiere privind situația cancerului de sân în județul Covasna, iar în realizarea cercetării au fost implicate, printre altele, Primăria orașului Covasna, Spitalul de Cardiologie, Spitalul Județean de Urgențe Sfântu Gheorghe, Direcția de Sănătate Publică, Crucea Roșie Covasna, Fundația Diakonia, Asociația Pentru Comunitate.

Cercetarea a arătat că numărul total al pacienților luați în evidență în județul nostru cu cancer la sân a fost de 776, până la finele lunii octombrie 2013, iar 494 de cazuri sunt în mediul urban, în vreme ce restul se află în mediul rural. În 2011 au fost înregistrate 87 de cazuri noi de cancer la sân, în 2012 au apărut 56 de noi astfel de cazuri, iar în primele 9 luni ale anului trecut, alte 60 de noi cazuri – între care două la bărbați.

Lipsa informațiilor afectează grav victimele cancerului la sân

Pornind de la aceste prime date din județ, echipa de lucru a proiectului a purtat discuții cu zeci de femei afectate sau nu de cancerul la sân, iar concluziile au fost următoarele: este o nevoie mare de informații cu privire la tot ceea ce înseamnă această boală – inclusiv simptome și semnale de alarmă, nu este cunoscută localizarea serviciilor de diagnostic – adică majoritatea femeilor nu știe unde să se adreseze pentru o ecografie sau mamografie sau nu are bani pentru așa ceva, medicii de familie nu fac screening clinic al sânului, iar femeile nu au practica regulată a autocunoașterii sânului. În plus, 50% dintre covăsnencele interogate în cadrul studiului nu percep riscul de a face cancer la sân, dar există bariere care vin în începerea clarificării situației lor: teama de diagnostic, lipsa cadrelor medicale specializate, distanța până la serviciul de diagnostic. Un aspect interesant este cel al credinței: chiar dacă majoritatea oamenilor nu consideră că boala are legătură cu divinitatea, cred totuși că vindecarea este în strânsă legătură cu credința, care dă speranță și ajută în procesul de vindecare.

70 de noi cazuri apar anual în Covasna

Nevoile identificate la nivelul județului nostru sunt cele de informare corectă a femeilor, implicarea medicilor de familie în efectuarea screeningului clinic – acesta ar trebui făcut la fiecare control anual gratuit de care beneficiază orice asigurat, posibilitatea de a primi trimitere la ecograf sau mamograf din partea medicului de familie, crearea unor grupuri de sprijin pentru supraviețuitoarele cancerului la sân și protezarea gratuită a sânului pentru femeile cu chirurgie radicală.

„Din cercetarea pe Covasna, a reieșit clar ca primă nevoie informarea femeilor – atât din mediul rural cât și urban, precum și a generației tinere și asistentelor medicale – cu noțiuni de bază pentru sănătatea sânilor. Prin munca instituțiilor și ONG-uri, se dorește crearea unor rețele prin care femeile cu cancer la sân să găsească sprijin, dar și prin care să susținem femeile în demersurile lor de control, de cunoaștere a bolii”, ne-a declarat reprezentanta Societăţii de Educație Contraceptivă și Sexuală, Violeta Horhoianu.

Aceasta a mai apreciat că media de 70 de noi cazuri de cancer la sân apărute anual în județul Covasna este una foarte ridicată, drept pentru care este clar că trebuie făcut ceva în acest sens, iar primul pas e informarea.

În cadrul conferinței „Implicarea comunității în lupta împotriva cancerului de sân”, care a avut loc luni la Fundația Diakonia, reprezentanții Societăţii de Educație Contraceptivă și Sexuală și ai Asociației Pas Alternativ Brașov s-au întâlnit cu cei ai ONG-urilor și instituţiilor locale, dorind să facă următorii pași ai proiectului. S-a discutat despre modalitățile de informare și educare – nu doar a femeilor ci și a elevilor și asistentelor medicale, posibilitatea de a convinge medicii de familie să efectueze screeninguri clinice chiar dacă cererea în acest sens nu vine special de la pacienți.

Nu avem nici măcar un mamograf în județ

Realitățile din județul nostru arată că, până acum, femeile care se luptă cu cancerul la sân nu au primit mare sprijin. Mai mult decât atât, infrastructura în ceea ce privește aparatura medicală este limitată sau aproape inexistentă. Astfel, în județ nu există aparat mamograf ci doar ecografe mamare, iar acestea costă. În plus, femeile sunt neinformate și nu cer medicilor de familie examinarea sânului, existând o prăpastie adâncă între aceștia și paciente.

Președinta Colegiului Medicilor de Familie din județul Covasna, dr. Lucia Sereș, ne-a declarat că în mod normal, medicii de familie ar trebui să includă în controlul general anual și examinarea sânului; dacă nu o fac, femeile au tot dreptul să o ceară.

„Din păcate, femeile nu prea cer acest lucru. Din experiența mea ca medic, pot spune că tinerele sunt mult mai informate, au învățat să se examineze singure, în vreme ce doamnele mai în vârstă nu știu să o facă, nu cer informații și par să se delase de la o vârstă încolo”, a explicat Sereș.

Aceasta a admis că stăm prost la aparatură: chiar dacă prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate medicii pot da trimitere la mamograf (acesta se face de obicei peste 40 de ani), niciun spital din județ nu are astfel de aparat, iar cum cel mai apropiat mamograf este la Brașov, acolo trimiterea nu mai e valabilă, adică nu se decontează serviciul medical.

„Avem în schimb ecografe mamare, însă CAS nu decontează aceste servicii. Prin urmare, orice femeie vrea să facă un astfel de ecograf o face plătind”, a mai spus Sereș. Un examen de ecografie mamară costă undeva la 100 de lei și se face în clinici și cabinete particulare, însă există femei care nu își permit suma respectivă.

Lacunele colaborării din interiorul sistemului sunt evidente și în acest caz, deoarece în vreme ce majoritatea medicilor de familie susțin că nu avem mamograf în județ, conducerea Spitalului Municipal din Târgu Secuiesc atenționează că acolo funcționează singurul mamograf. Directorul Spitalului, Kelemen András, ne-a declarat că mamograful funcționează și orice trimitere de la medicii de familie din județ este valabilă, în limita numărului de cazuri decontate de CAS.

Grupuri de sprijin și inițiativă pentru susținerea celor cu cancer la sân

Studiul a relevat că supraviețuitoarele cancerului de sân au nevoie de grupuri de suport în cadrul cărora să discute impactul fizic și emoțional al bolii, plus că se dorește pe viitor reluarea unei petiții prin care Ministerul Sănătății să accepte decontarea protezării gratuite a sânilor pentru femeile cu chirurgie radicală. O astfel de proteză, care trebuie schimbată anual sau măcar o dată la doi ani, costă undeva la 300 de lei și nu oricine îşi permite acești bani; ONG-urile distribuie gratuit astfel de proteze, atunci când au – și majoritatea sunt second-hand din străinătate, dar într-o țară europeană, includerea acestora în categoria dispozitivelor medicale finanțate de Minister ar fi normală – mai ales că femeile supraviețuitoare au de înfruntat și alte greutăți în bătălia cu cancerul, deci tot ce nu mai au nevoie este să le scadă încrederea în sine odată cu pierderea sânilor.

Proiectul va continua în perioada ce urmează, dorindu-se crearea clară a legăturilor dintre instituții și ONG-uri, precum și informarea publicului cu privire la cancerul de sân – iar asta se va întâmpla inclusiv printr-un flash-mob de proporții la Sfântu Gheorghe, programat pentru luna martie. Cei implicați în proiect au mai declarat că prin resursele lor, inclusiv alături de ONG-uri și folosind totodată infrastructura informațională proprie, vor lucra în perioada următoare la crearea unor punți de legătură între factorii responsabili și femeile afectate de cancerul de sân.

„Studiul din Covasna a scos la suprafață mai multe necesități, dar deocamdată ne putem asuma doar trei chestiuni pe care sigur le vom realiza: sesiunile de informare în rural și urban prin specialiștii de la Diakonia și Crucea Roșie, precum și sesiuni de informare în școli, printr-un parteneriat cu Inspectoratul Școlar. Pentru asistente medicale gândim cursuri de specializare tot alături de ONG-uri, iar prin acestea din urmă vom crea un Secretariat legat de adunarea a tot ceea ce ține de cancerul la sân. Al doilea demers se referă la cumularea și distribuirea gratuită a protezelor mamare – aproape 600 de femei afectate de boală au tăiere de sân, iar prin donații și sprijin de la Consiliul Județean credem că putem acoperi aceste cheltuieli care se ridică la 300 de lei pentru o proteză, urmând ca al treilea punct să fie grupurile de sprijin, tot prin ONG-uri, care se vor înființa la Sfântu Gheorghe, Covasna și Baraolt. Asta e ceea ce ne putem asuma acum, urmând ca în viitor, prin secretariatul ONG-urilor ori chiar printr-un ONG creat distinct în acest sens, să reușim să atacăm și celelalte necesități”, ne-a declarat coordonatorul proiectului, Márton Gyöngyi.

La nivel național, statisticile oficiale arată în jur de 6.500 de noi cazuri de cancer la sân apărute anual, însă statisticile neoficiale vorbesc de o cifră de aproximativ 10.000. Cancerul de sân este boala oncologică cu cele mai multe victime în rândul femeilor din România. Din păcate, din lipsa informațiilor, a unei culturi de autoexaminare și din lipsa banilor, cele mai multe românce sunt diagnosticate în stadii tardive și foarte puține dintre ele în stadii incipiente, atunci când salvarea este posibilă.