ACTUALITATE 22 februarie 2019

Calvarul inundațiilor din Sfântu Gheorghe ar putea fi evitat

de Iulia Drăghici - Taraș | 1058 vizualizări

Costul prevenirii ar putea însemna, în primă fază, 1,5 milioane de lei pentru lucrări de realizat în 2 ani

Un proiect de hotărâre de Consiliu Local cu soluții pentru prevenirea inundațiilor, care are la bază un studiu realizat de specialiști voluntari, a fost depus miercuri, 20 februarie, la Primăria Sfântu Gheorghe, de consilierul Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Bálint József.

Inundațiile din vara trecută produc încă efecte în conștiința locuitorilor din reședința de județ, afectați de apele nămoloase care le-au năvălit în case și în vieți. Asta în contextul în care primăvara bate la ușă, iar zăpezile din munți și ploile care se anunță se vor înghesui din nou între malurile râurilor și pâraielor și ulterior pe drumuri, în case și curți, dacă nu se iau măsuri.

„Noi am văzut cum arătau casele. Și peste o lună de zile aveai ce curăța, nămol și mizeriile aduse. Numai cine vede știe. Eu, personal, nu am fost în cauză, dar au fost rude ale mele. Am stat toată noaptea să ajutăm. Am încercat orice posibil. Am cumpărat și pompe cu apă. Și acum există pivnițe umplute cu apă. Nu se mai scoate, că nu are niciun sens pentru că se umple la loc. E foarte greu. Eu nu mă pricep, dar de găsit trebuie găsite ceva soluții pentru că e foarte rău. Degeaba umblă oamenii de la Primărie să te întrebe de pagube, că nu e vorba de bani. Degeaba vin cu câțiva lei după evaluări. E vorba de muncă, stres și tot”, a spus, pentru OBSERVATORUL DE COVASNA, doamna Rozália din Sfântu Gheorghe.

Soluția stă în prevenire

Soluția pentru a evita noi și noi episoade dintre înfruntările apelor nervoase cu cetățenii deznădăjduiți stă în prevenire, spune consilierul local Bálint József. Și pentru că vorbele nu sunt de ajuns, alesul local, sprijinit de specialiști voluntari, a întocmit un studiu care identifică probleme și aduce soluții, ba chiar și un buget și un plan etapizat.  

„Nu pretindem că este un studiu care știe tot, dar decât să așteptăm să vină Primăria să evalueze pagubele, mai bine ne activăm să facem ceva preventiv. Prevenirea e mai importantă decât banii primiți în urma dezastrelor”, a declarat acesta joi, 21 februarie, într-o conferință de presă în care a prezentat studiul de-a fir a păr, cu hărți, bugete împărțite, zone critice și așa mai departe. O muncă începută încă din august anul trecut, la scurt timp după inundațiile devastatoare din iunie-iulie, care au cuprins până și centrul municipiului Sfântu Gheorghe.

12 zone critice și un buget de 1,5 milioane de lei

În urma studiului, 12 zone critice au fost analizate: Strada Fermei, Strada Jókai Mór, Groapa Kolcza - pârâul Ipaci, Tronsonul superior al Străzii Borvíz, Strada Borvíz-zona izvorului de apă minerală, Canalul Kökényes (Porumbele), Strada Mikes Kelemen, Zona MOL-LIDL, Strada Fabrici-Crângului-Kós Károly, DN12-ambele laturi, capătul Străzii Ciucului-la intersecția cu strada Izvorului și Chilieni - în fața conacului Pótsa.

Pentru fiecare zonă analizată au fost identificate soluții, însă, în general, măsurile pentru prevenirea inundațiilor ar fi curățirea albiilor, întărirea digurilor de protecție, protecția malurilor și supraveghere continuă, dar și drenarea apelor de suprafață (șanțuri deschise, treceri sub drumuri (podețe), ecluze, sisteme de pompare cu rezervoare, pompe și cămine).

Totodată, studiul arată că problema apelor meteorice abundente, fenomen întâlnit vara trecută în centrul reședinței de județ, ar putea fi evitat cu „înghițitori” de apă acoperite cu grilaj, canale acoperite, canale neacoperite (rigole) și cu șanțuri.

Costul total s-ar ridica astfel la 1,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1% din bugetul total pe un an al Primăriei Sfântu Gheorghe sau 4 – 5 % din cel al investițiilor, a mai punctat consilierul.

În același timp, el a ținut să menționeze că nu e întâmplătoare prezentarea studiului și predarea proiectului de hotărâre în această perioadă, ci are în vedere atât faptul că se apropie primăvara – sezonul ploilor, dar și pentru că bugetul pe anul în curs nu a fost stabilit, acesta fiind un moment prielnic de a include cheltuiala atât de utilă.

Controlare permanentă

Lucrările ar trebui realizate cu maximă celeritate, mai spun inițiatorii studiului, care punctează că nu va ajunge să se implementeze lucrările amintite în studiu, care ar putea dura până la 2 ani, ci este necesară o controlare permanentă, care ar solicita încă un buget de aproximativ 250.000 de lei pe an.

Acest lucru s-ar putea face prin angajarea unei persoane care să se ocupe de apărarea civilă, dar și cu ajutorul reprezentanților Consiliului Local și să existe, totodată, o echipă de apărare civilă, care să intervină în caz de nevoie. Nici întreținerea nu poate fi făcută sporadic, ci periodic trebuie curățate albiile, cosit, tăiat arbuști, trebuie curățate subtraversările, rezervoarele și căminele, mai prevede studiul, care are la bază și inundațiile catastrofale din 2010, când mai multe străzi din Sfântu Gheorghe au fost înghițite de ape.

„După părerea specialiștilor care au participat la elaborarea acestui studiu sau și-au exprimat părerea în legătură cu tema abordată, acesta este un scurt rezumat al problemelor și prezintă o rezolvare parțială a acestora. Pentru evitarea calamităților de mărimea celor din 2010 și 2018 ar fi o soluție mai sigură crearea unor lacuri de acumulare în amonte de municipiu în bazinele pâraielor care traversează orașul (Sâmbrezii, Debren, Porumbele). În acest caz însă este nevoie de studii de specialitate și necesită cheltuieli mult mai mari”, se arată în studiul numit „Când vine potopul...”.

Proiectul de hotărâre care prevede toate aceste detalii și mai multe a ajuns în Primărie, și potrivit consilierului Bálint József, urmează să fie introdus pe ordinea de zi, când vor decide liderii Primăriei, dezbătut în comisiile de specialitate și, eventual și public, iar apoi suspus votului consilierilor în plen.

„Sperăm să se înțeleagă și în Consiliu că sunt niște probleme care trebuie rezolvate, pentru că pun în pericol viețile oamenilor și produc pagube materiale imense”, a încheiat inițiatorul studiului.   

La cercetare au lucrat, alături de Bálint József, Butyka Elemér, Kató Béla, László Levente, Luffy Vilmos, Mátyás Ferenc, George Velicu, respectiv pentru culegerea și prelucrarea datelor: Csegedi Zolna, Kolcza István, Ürmösi Levente și Virág Judit.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.