Călătorie în lumea ştiinţei. O sursă bizară emite unde radio la 500 de milioane de ani lumină faţă de noi
Recent, astronomii au descoperit o sursă de unde radio foarte intense şi rapide care emite în mod ciclic. Nu se ştie care este originea acestui fenomen: stele de neutroni, magnetar sau… extratereştrii, sunt printre ipotezele luate în seamă.
În 2007 astronomii au descoperit prima emisie de unde radio rapide, aşa-numitele FRB (Fast Radio Burst) în Univers. Este vorba despre unde radio extrem de intense şi cu durată scurtă, produse în fenomene cosmice în care se emite o cantitate enormă de energie. FRB sunt imprevizibile şi se pot manifesta ca un unic semnal extrem de intens sau ca o succesiune de semnale care provin dintr-o anumită regiune a spaţiului cosmic.
Recent însă astronomii care lucrează în cadrul proiectului CHIME/FRB (Canadian Hydrogen Intensity Mapping Experiment Fast Ray Burst Project) au descoperit primul FRB care emite unde radio în mod repetitiv, cu o cadenţă regulată.
Este vorba despre o sursă situată în galaxia SDSS J015800.28+654253.0, care se află la 500 de milioane ani lumină faţă de noi. Cercetătorii care lucrează în cadrul acestui proiect au publicat recent rezultatele studiului într-un articol în arXiv. FRB-ul cu pricina a fost denumit 180916.J0158+65.
500 de milioane de ani lumină este o distanţă enormă, însă atunci când este vorba despre fenomene care emit misterioasele FRB această sursă este cea mai apropiată măsurată vreodată.
Spre marea surprindere a cercetătorilor, aceştia au observat, studiind sursa respectivă în perioada cuprinsă între septembrie 2018 şi octombrie 2019, cum impulsurile radio erau grupate pe o durată de 4 zile, după care în următoarele 12 zile nu se măsura nimic. Acest ciclu cu durata de 16,35 de zile se repetă în mod constant.
Este prima dată când cercetătorii văd un astfel de fenomen extrem de interesant.
La ora actuală nimeni nu ştie care ar putea să fie originea FRB-ului, şi din ce cauză emisia este ciclică.
Au fost emise mai multe ipoteze.
Printre acestea şi cea care vede la originea fenomenului un sistem binar format dintr-o stea de neutroni şi o stea masivă normală. Steaua de neutroni în acest caz ar putea emite unde radio care însă ar fi eclipsate de steaua masivă în mod periodic.
O altă ipoteză sugerează cum că sursa ar fi un obiect unic, şi nu un sistem binar. O posibilă sursă în acest caz ar putea fi o stea de neutroni cu un câmp magnetic deosebit de intens, o aşa-numită „magnetar”. Magnetarii sunt printre sursele de FRB cele mai probabile. Câmpul magnetic deosebit de intens ar fi la originea emisiei de radiaţie electromagnetică, deci şi a undelor radio, scurte şi intense. Însă făcând mai bine calculele această ipoteză nu este foarte convingătoare în cazul FRB-ului ciclic descoperit, întrucât magnetarii au o perioadă de rotaţie din câte se ştie până în prezent de câteva secunde, ceea ce nu ar explica perioada de circa 16 zile a emisiei undelor radio observată.
La ora actuală grupul de cercetători de la CHIME/FRB speră să reuşească să observe alte surse de unde radio rapide ciclice, astfel încât să poată studia mai bine fenomenul şi să compare perioada acestora cu cea recent măsurată. Între timp cercetătorii continuă să studieze bizarul fenomen FRB 180916.J0158+65, încercând să descopere noi detalii care să îi ajută să descifreze misterul originii acestuia.
A fost emisă inclusiv ipoteza unor extratereştri care ar emite aceste unde radio în încercarea de a comunica cu alte civilizaţii în Univers, însă oamenii de ştiinţă nu prea cred în această ipoteză, căutând mai degrabă un fenomen fizic natural extrem de interesant care generează semnalele măsurate, şi care ar putea depinde de stele de neutroni sau chiar de misterioase găuri negre sau de obiecte şi fenomene care aşteaptă încă să fie descoperite.
[Articol scris de Cătălina Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi Luminiţa Costea, profesor la Colegiului Naţional “Mihai Viteazul”, Sfântu Gheorghe]