Locatarii se opun construcţiei pe care o compară cu un zid de închisoare

Unii au ajuns acolo după ce și-a pierdut locuințele, retrocedate. Alții au ajuns prin niște proiecte sociale, iar cei mai noi au venit din blocul Sing-Sing din cartierul Ciucului. Sunt maghiari, români și romi și locuiesc în blocurile galben și verde din Strada Lunca Oltului. Și toți cu care am vorbit se opun gardului care le va împrejmui curtea, ridicat de Primărie, unii comparându-l cu un zid de închisoare.

Luăm un taxi ca să vedem ce se întâmplă la cele două blocuri. Spunându-i taximetristului de ce mergem, el ne răspunde că se face un „ghetou”. „Sa scrieți ce se întâmplă aici. E inacceptabil. Sunt și maghiari aici, nu doar țigani”, ne zice șoferul, înainte să-l părăsim. De când coborâm, vedem, în mijlocul noroaielor, niște panouri metalice. În spatele lor se ridică baza și stâlpii viitorului gard.

Daniel Dima, reprezentant al romilor, ne spune perspectiva sa despre construcție. „Acest gard are 1 m 50 distanță de la bloc, este fundamentat cu ciment. Ăsta e ca Zidul Berlinului, cred că va fi un material de natură să nu poată sări nimeni”, ne comunică Dima. Mai târziu, consultând planurile constructorului, vom vedea că prin „Zidul Berlinului” din Lunca Oltului se va putea vedea și că, cel puțin pe hârtie, arată ca un gard obișnuit.

„La construcția acestui gard se lucrează non-stop, de aproape trei săptămâni, se lucrează rapid ca să fie gata înainte de Sărbători. Când va veni cineva, va intra cu buletinul, va sta un anumit număr de ore, după care va ieși, va fi verificat conform actului și așa mai departe”, mai spune Dima. El mai zice că, la raziile poliției, au fost prinse familii care stăteau la rude, dar adaugă că gardul nu este o soluție.

În bloc, toți locatarii cu care vorbim sunt împotriva gardului. „Nu suntem infractori, noi muncim, de ce să ne facă gard?”, se întreabă tatăl unei familii numeroase. „Zici că-i pușcărie”, punctează o locatară. „Nu vor putea veni în vizită rudele, copiii la bunici, că n-o să-i mai lase”, spune alt tată. De la șefa de scară Kovács Maria Magdalena aflăm de două petiții pe care locatarii blocurilor le-au trimis autorităților cu privire la gard.

Locatarii se tem pentru imaginea lor în presă

„Considerăm că această construcție poate fi utilă, dar prioritară ar fi inițierea unor lucrări de remediere a subsolului și a canalizării aferente imobilelor, având în vedere că sunt scurgeri, iar apa menajeră inundă parterul blocurilor”, se arată în a doua petiție. „De asemenea, o lucrare mult mai utilă ar fi fost anveloparea blocului verde și reînnoirea izolării acoperișului”, mai scriu în petiție locatarii celor două clădiri.

„Vă învederăm că acest de tip de construcții a avut precedent în zona de nord-vest a României (Baia Mare - n.red.) cu consecințe deosebite de imagine și impact mediatic. Nu ne dorim ca municipiul Sfântu Gheorghe, recunoscut pentru multietnie, multiculturalism și consens între locatarii săi să fie remarcat la nivel de percepție de acest gard despărțitor”, subliniază locatarii din blocul verde și cel galben în petiția din 9 noiembrie 2015. Petiția a fost depusă atât la Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, cât și Prefectura Județului.

Prefectura cere Primăriei să reanalizeze utilitatea gardului

Prefectul Sebastian Cucu a trimis o adresă Primăriei, după trei zile de la primirea petiției, cerând edililor să reanalizeze utilitatea ridicării gardului, raportată la prioritățile invocate de proprietari, „și nu în ultimul rând raportat la prevederile O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care sancționează diferența de tratament”.

Gardul, un răspuns la nemulțumirile locatarilor

Viceprimarul Tischler Ferenc spune că gardul este un răspuns la plângerile locatarilor. „Mai multe persoane din bloc ni s-au plâns că nu pot dormi din cauza mașinilor și copiilor din curte. Scopul nostru este ca pe acele familii care pot și vor să iasă din instituția noastră, să le ajutăm, dar nu putem să îi ajutăm pe oamenii care vor să lucreze dacă noaptea este gălăgie. Trebuie să știe și cei care stau acolo dar nu acceptă aceste reguli că aceste clădiri sunt instituții de stat”, subliniază Tischler.

„O măsură a fost să punem pe clădire camere de luat vederi. Am și amplasat camerele anul trecut, dar tot nu am reușit să scoatem acele persoane din jurul clădirii care deranjează locuitorii”, punctează edilul. „Atunci am decis să construim un gard, de fapt o poartă, are și partea de gard, nu doresc să minimalizez acest lucru, unde va putea să stea în permanență administratorul și care poate verifica intrarea și ieșirea”, a încheiat Tischler explicațiile privind motivul construcției gardului.

Vizitele vor fi permise în continuare

Deși unii locatari ne-au spus că vizitele nu vor mai fi permise după apariția gardului și a punctului de pază, Tischler zice că oricine va putea intra și ieși în și din incintă. „Poate să meargă copiii la bunici, mătuși, rude, prieteni. Vrem să știm cine este înăuntru și să găsim persoanele care sunt vinovate în plus între blocuri. Și vrem să amenajăm și un spațiu verde, ca să fie plăcut”, a anunțat oficialul.

Tot el a mai spus că există proiectul de a implica asistenții sociali mai mult în ajutorarea familiilor cu probleme. „În momentul de față, la Direcția de Asistență Comunitară, asistenții sociali stau în fața calculatorului și introduc cererile. Mi se pare absurd ca un specialist să stea în fața calculatorului și să completeze formularele. Am inițiat reorganizarea acestei direcții și acolo vom înființa alte posturi, unde persoanele care nu sunt specialiști să introducă ele date, iar specialiștii să iasă pe teren”, a punctat Tischler.

Cât despre răspunsul la ultima petiție a locatarilor, Tischler spune că Primăria îl va da zilele acestea: „ce v-am povestit dumneavoastră, aceasta o să fie și-n scrisoare!”.