Creații pentru edituri americane de prestigiu, prezentate la Centrul Cultural Arcuș

Zilele Culturale ale Ținutului Secuiesc și Anul Imaginii la Sfântu Gheorghe au prilejuit trei evenimente dedicate creatorului de benzi desenate Victor Drujiniu - colaborator al editurilor americane Marvel Comics și DC Comics, locuind în prezent la Timișoara,  dar care și-a petrecut copilăria și adolescența la Sfântu Gheorghe. Astfel, piața centrală a municipiului Sfântu Gheorghe, respectiv Centrul de Cultură Arcuș au găzduit câte o expoziție cu lucrările lui Drujiniu. Totodată, sâmbătă la prânz, tot la Centrul de Cultură Arcuș, mai mulți elevi de la Liceul Plugor Sandor din Sfântu Gheorghe, însoțiți de profesoara Beteg Zsuza, au putut învăța direct de la artist câteva dintre secretele benzii desenate. Tot cu această ocazie, Victor le-a vorbit despre uneltele de desen pe care le folosește și i-a îndemnat să își aleagă o profesie artistică din care să poată face și bani, un aspect despre care nimeni nu te învață nici la școală, nici la facultate. Cele trei evenimente au fost organizate de către Biroul de Comunicare şi Imagine al Primăriei Sfântu Gheorghe, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, respectiv de Centrul de Cultură Arcuş.

După workshop-ul cu copiii, Victor Drujiniu a avut amabilitatea să-mi acorde un interviu.

- Ce oraș din România e mai bun pentru un artist de bandă desenată din punct de vedere al comunității?

- București. Acolo e o comunitate mică de artiști care fac benzi desenate. Prin București sunt cel puțin două magazine pentru benzile desenate (...).

- Dar din punctul de vedere al uneltelor (markere, etc)?

- Din ce am înțeles eu, e un magazin din Timișoara care cam „duce”. Și-n București se găsesc lucruri, dar în diverse locații.

- Într-un interviu acordat în 2010 pentru Observatorul de Covasna ziceai că nu există piață pentru BD-uri în România. S-a schimbat ceva de-atunci?

- S-au schimbat lucrurile de atunci. Au apărut pe piață (...) edituri care au cumpărat licențe, au început să se publice lucruri, dar deja unele încep să se închidă. A fost un boom și atunci, într-un timp foarte scurt cumva au scos prea mult material și au sufocat piața asta care era virgină, neinițiată, înainte să-i dea timp să crească, să se dezvolte. Din cauza asta unii au probleme financiare. De exemplu EatComics, care aduceau reviste de la Dark Horse (...) au dat faliment (...).

- Din toate personajele pe care le-ai desenat, care îți sunt mai dragi?

- Au fost personajele din Justice League, probabil revista preferată pe care am desenat-o. Nu pot să zic de un personaj, că e o echipă. Acolo au niște personaje deosebite, mai „dark“, pe partea de magie. Mi-a mai plăcut Arrow. Și The Ocultist a fost fain, mai ales că personajul principal l-am desenat după mine. M-am folosit model pe mine, cel de acum 12-13 ani. Mă încadram așa în descrieri.

- Astea din SUA. Din Franța?

- Din Franța sunt încă la al doilea proiect. Primul a fost cu Paris Saint Germain, unde mi-a plăcut să-l desenez pe Zlatan Ibrahimović care are niște trăsături foarte bine definite (râde) și a fost interesant să-i desenez pe jucătorii din echipă.

- Ce vrei să transmiți celor care au o afinitate cu benzile desenate

- Să se străduiască să cumpere tot ce apare ca benzi desenate, nu sunt multe, a spus Victor, îndemnându-i pe iubitorii de benzi desenate să meargă și în libăriile brașovene care comercializează astfel de albume.

- Și ce le transmiți părinților ai căror copii au talent pentru benzile desenate?

- Să îi sprijine, cum au făcut și ai mei. Dacă are într-adevăr talent și potențial poate să realizeze ceva în viață cu asta.

De la colecțiile de Pif-uri la supereroii americani

Zeci de persoane, deopotrivă prieteni, profesori, jurnaliști și simpli amatori ai artei, au fost prezente sâmbătă seara, cu ocazia lansării expoziției  lui Victor Drujiniu de la Centrul de Cultură Arcuș din Sfântu Gheorghe, cu desene originale pentru editurile DC Comics, Marvel, Dark Horse, plus câteva variante finale, cu griuri digitale, în Photoshop. După cuvintele de prezentare rostite de Kiss Bence, pasionat al benzilor desenate și prieten din copilărie, precum și de Kopacz Attila, directorul Centrului de Cultură Arcuș, a venit rândul lui Victor Drujiniu să vorbească, plin de emoție, în fața celor prezenți. Cu ajutorul întrebărilor lui Kopacz, Victor a povestit câte ceva despre cum a pornit de la pasiunea din copilărie pentru a ajunge un autor profesionist de benzi desenate.

După cum a povestit și la lansarea expoziției,  Victor Drujiniu a luat contact cu banda desenată prin revistele Pif. Încă din copilărie, prefera benzile desenate realiste în locul celor caricaturale. Primul contact real cu desenul și poveștile cu supereroi l-a avut prin revistele de benzi desenate traduse din engleză în limba maghiară. „A urmat o perioadă de studiu, de colectare a revistelor (...) făceam concurs cu Kiss Bence și cu Csere Misi, făceam schimburi între noi (...) Dincolo de a le colecționa, ele erau și o sursă de inspirație”.

„Dacă nu dai la liceul de artă ești cel mai mare idiot“

A făcut clasele I-VIII la Liceul Mihai Viteazul, unde s-a atașat de copiii de acolo. Ar fi rămas la CNMV, dacă nu ar fi fost o conversație la sfârșitul orei de desen din clasa a VIII-a cu profesorul de la acea materie, Pompiliu Pleșa. „Dacă nu dai la liceul de artă ești cel mai mare idiot pe care l-am cunoscut“, au fost cuvintele dascălului care l-au determinat pe Victor să se pregătească, cu sprijinul părinților, pentru admiterea la actualul liceu Plugor Sandor. Victor regretă că în clasa a X-a a ales să meargă la secția de pictură, temându-se de temele numeroase pe care i le-ar fi dat profesoara Hervay Katalin la secția de grafică. Cu mintea de atunci, dornic să aibă mai mult timp liber pentru sport și propriile desene, Victor a crezut că nu se va întâmpla nimic dacă alege pictura. „Privind (...) cu mintea de-acum, în mod cert aș fi ales să merg la dânsa și să lucrez tot ce mi-ar fi cerut”. Pe de altă parte, la Pictură l-a cunoscut pe Uto Gusztav, profesor care i-a înțeles pasiunea și l-a lăsat să își prezinte benzile desenate drept teme de școală. Un al treilea profesor care i-a marcat drumul a fost Călin Beloescu de la Universitatea de Artă din Timișoara, căruia îi plăcea arta figurativă și l-a încurajat pe Victor pe drumul pe care pornise.

Cum a intrat în lumea comics-urilor

După ce a muncit  o perioadă într-un studio de animație 3D, până la închiderea acestuia, Victor și-a făcut curaj și-a urmat visul. Cu ajutorul unui coleg de la studio, a descoperit un site pe care se căutau autori de benzi desenate, contra cost sau în proiecte plătite. Și-a făcut un portofoliu online - un blog cu benzile desenate iar la un moment dat a cunoscut un brazilian, un agent care vorbea puțină engleză, dar care l-a introdus, după cum povestea într-un interviu mai vechi pentru Observatorul de Covasna, în lumea comics-urilor. Un pas important l-a constituit adaptarea  „Predators“, pe care a semnat-o pentru Dark Horse, a treia mare editură de benzi desenate din Statele Unite. Alte două edituri importante și poate chiar mai cunoscute cu care a colaborat sunt Marvel - pentru care l-a desenat pe Incredibilul Hulk -, respectiv DC Comics, pentru care i-a desenat pe Arrow, Batman și supereroii Justice League. Victor spune că în banda americană accentul cade mai mult pe cantitate și termene, în timp ce europenii, în special francezii, pun accent pe calitate, lăsând mult mai mult timp artistului să-și creeze planșele. Colaborarea cu americanii i-a adus petreceri, aniversări și sărbători ratate. „Dar consider că, cel puțin parțial, a fost un efort și sacrifii pe care trebuia să le fac la vremea respectivă“, după cum a subliniat artistul la vernisaj, răspunzând la o întrebare a lui Kopacz Attila.

Cum ultima sa colaborare - o bandă desenată despre primul război mondial - este cu o editură din Franța, Victor spune că are mai mult timp liber pentru viața personală.

O expoziție la nivel înalt

„Expoziția aceasta este la un nivel mondial. Spun acest lucru pentru că urmăresc, fără să practic, diferitele stiluri - japonez, european și american. Consider că Victor, din ce se vede aici, se simte acasă și în America și în Europa la nivelul benzilor desenate“, ne-a declarat artistul Ütő Gusztáv. Ütő, care i-a fost profesor la liceu, mi-a spus că regretă, într-un fel, că Victor nu a ales-o pe Hervay Katalin. „Am avut șansa să-i urmăresc evoluția din clasa a IX-a până în clasa a XII-a și să văd că față de lucrările obligatorii pe care le avea, portrete, portret cu mâini, natură statică, (....) el avea timp să lucreze și să elaboreze niște benzi desenate deja la un nivel foarte înalt (...) Sunt foarte mândru de Victor Drujiniu“, a încheiat fostul dascăl.