Balul Portului Popular de la Întorsura Buzăului a încheiat cu succes a doua ediţie. Evenimentul, care s-a desfăşurat sâmbătă seara la Căminul Cultural din Brădet, a adus la un loc circa 250 de întorsureni de toate vârstele îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti. Veselia, mândria şi cheful de joc au fost sentimente care au dominat atmosfera de bal.

„Am văzut anul acesta că numărul persoanelor care şi-au achiziţionat sau a celor care au împrumutat costume populare a crescut considerabil. Am rămas surprins! Acest bal al portului popular, pe lângă faptul că oferă un prilej să scoatem din lada de zestre costumul popular şi să îl îmbrăcăm cu mândrie, îi mai determină şi pe oamenii care nu au să îşi facă rost de propriile costume, pe care le vor purta şi pe care le va lăsa moştenire copiilor”, ne-a spus principalul organizator al evenimentului, reprezentantul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, Costică Oltean.

Primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, a spus în debutul evenimentului că în prezent românii privesc cu o anumită indiferenţă spiritul naţional şi bucuria de a fi români. „Am sentimentul că, din păcate, tot mai multă lume tratează cu nepăsare aceste valori care ne-au ajutat într-o istorie frumoasă să ajungem până aici. Rostul este ca în această zi să ne bucurăm că suntem români, într-un suflet românesc”, a spus Leca Băncilă.

„Noi revenim cu mare plăcere când suntem invitaţi aici pentru că venim în inima românismului din judeţul Covasna. În costumele populare nu putem să ne simţim decât bine”, a declarat şi viceprimarul comunei Vâlcele, Nicolae Cucu, prezent la evenimentul întorsurenilor. Acesta a afirmat că delegaţia din comuna covăsneană a fost prezentă şi la ediţia din anul trecut a Balului Portului Popular din Întorsura Buzăului.

Mărturie a faptului că un astfel de eveniment cultural este de succes o reprezintă şi declaraţia profesoarei Teodora Aioanei, consilier local din Întorsura Buzăului: „Mă simt excepţional. Astfel de evenimente sunt aşa de binevenite. Consider că ar trebui să fie mai dese şi mai multe. Când sunt îmbrăcată în costumul naţional trăiesc un sentiment extraordinar”.

„Fiecare motiv pe care îl aveţi dumneavoastră pe costume se regăseşte şi pe arhitectura Bisericilor şi a Mănăstirilor. S-a luat de acolo şi îl purtaţi cu demnitate pentru că este al nostru, al strămoşilor şi al copiilor, copiilor noştri. De aceea trebuie să fim cu luare aminte, să nu ne ruşinăm ca să avem viitor”, a spus preotul paroh din Întorsura Buzăului, Ciprian Popica.

Costică Oltean ne-a mai spus că portul popular românesc este fără îndoială o valoare naţională. „Eu sunt obişnuit să îmbrac costumul popular pentru că fac acest lucru de mic copil, dar la fiecare ocazie simt o mândrie şi mă simt altfel, simt că eu însumi sunt mult mai valoros”, a spus Oltean.

Capacitatea Căminului Cultural a redus numărul de participanţi

Organizatorul evenimentului, Costică Oltean, a precizat şi faptul că încă de când a fost făcut public evenimentul, telefonul i-a sunat fără încetare. „Îmi pare foarte rău că nu am reuşit să primim alături de noi toate persoanele care ar fi vrut să participe la acest bal. Ne-ar mai fi trebuit încă o sală ca să putem face acest lucru. Aceasta este capacitatea Căminului, nu am avut ce să facem şi nu e vina nimănui”, a spus acesta.

„După ce se dă în folosinţă Căminul Cultural din Floroaia Mare o să facem un Bal al Portului Popular şi acolo”, a anunţat Costică Oltean.

Piese vestimentare născute acum un secol

Costumele populare româneşti nu poartă cu sine doar frumuseţea care îţi ia ochii, ci şi poveşti născute cu sute de ani în urmă.

„Port o cămaşă populară pe care am achiziţionat-o de la un iubitor de tradiţii şi obiceiuri româneşti din zona Braşovului. Cămaşa provine din vatra satului şi e ţesută la război. Are valoare sentimentală, e autentică şi are o vârstă de peste 100 de ani”, ne-a spus Florin Filip, un tânăr interpret de muzică populară din zona Buzaielor, care ne-a mai declarat că valoarea unui astfel de obiect vestimentar ajunge la minim 400 de lei. „Consider că un solist vocal trebuie să se respecte în primul rând pe sine şi apoi pe cei din jur, iar acest lucru poate fi făcut şi prin afişarea unui port popular autentic. În ziua de azi trăim într-o societate bazată pe consum, în care nu mai contează calitatea, ci cantitatea. O astfel de cămaşă se realiza într-o iarnă întreagă, iar acum se fac pe bandă rulantă”, a mai spus Florin.

„Cu excepţia iei, restul portului popular îl am moştenire de la mama, lucrat de ea însăşi, şi are 100 de ani. Nu ştiu de ce, dar nu l-am mai îmbrăcat niciodată. Regretam dacă nu o făceam acum. Cred că în viitor o să îl ofer cuiva care este implicat în activităţi culturale sau o să îl expunem în muzeul care va fi amenajat aici (n.red. - la Căminul Cultural din Brădet)”, ne-a declarat consilierul local, profesoara Teodora Aioanei.

„Prin cântec, dans şi prin costume populare, întorsurenii îşi exprimă chiar identitatea lor, de veacuri. Dansurile şi cântecele locului reprezintă cartea lor de vizită, tradiţia vie care se păstrează şi se transmite mai departe. Avem un folclor atât de frumos, de variat şi de original, încât este păcat să se stingă, încet-încet. Trebuie să facem ceva, fiecare acolo unde şi cât poate, pentru a perpetua folclorul prin orice mijloace, pentru a-l transmite generaţiilor viitoare”, a spus Costică Oltean în discursul de început al evenimentului.

Studenţi bucureşteni, prezenţi la Bal

La Balul Portului Popular de la Întorsura Buzăului a fost prezent şi Radu Baltasiu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române, împreună cu 12 studenţi ai facultăţii bucureştene. Alături de autorităţile întorsurene, Radu Baltasiu desfăşoară o serie de proiecte. Vineri seara însă, grupul din Bucureşti a venit să vadă cum petrec întorsurenii în costumele tradiţionale. „Acum am venit special pentru acest eveniment. Este nemaipomenit. Mă bucur de câte ori văd o comunitate care îşi redescoperă tradiţia şi o şi trăieşte, nu doar la spectacole formale, ci şi în cotidian”, a declarat Radu Baltasiu.