Consiliul Local (CL) Sfântu Gheorghe a aprobat ieri înfiinţarea de către municipiu a unei asociaţii, alături de alte organe ale administraţiei locale, în vederea obţinerii de către Sfântu Gheorghe, în numele Ţinutului Secuiesc, a titulaturii de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. În cadrul hotărârii se arată că, anual, în funcţie de progresele care se vor face, se vor aloca sume de la bugetul local şi se vor depune proiecte pentru atragerea de fonduri nerambursabile, în vederea obţinerii titulaturii dorite.

Proiectul a trecut la votul consilierilor, chiar dacă au existat şi două abţineri, principalul argument (sau nemulţumire) fiind legat de existanţa sintagmei „Ţinutul Secuiesc” .

Municipiul Sfântu Gheorghe va depune în 2015 candidatura pentru Capitala Culturală Europeană, însă deoarece regulamentul permite depunerea documentaţiei inclusiv pe regiuni, o va face pentru Ţinutul Secuiesc. Mai exact, aici vor fi implicate şi judeţele Harghita şi Mureş, cu oraşe precum Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Sovata, Târgu Secuiesc.

Primarul Antal Árpád, cel care susţine proiectul, spune că prin acesta se vor aduce la un loc toate comunităţile – români, maghiari, saşi sau ţigani.

Antal susţine că nu e vorba despre vreun proiect politic ci unul pentru comunitate, prin care vom reuşi să ne apropiem. Primarul şi-a exprimat speranţa că prin depunerea candidaturii ca regiune, vor dori şi alte regiuni istorice din România să aplice pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, astfel încât să existe o competiţie reală. Speculaţiile spun că Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi şi Braşov ar intenţiona, la rândul lor, să-şi depună candidatura pentru Capitala Culturală Europeană.

Aplicaţiile în acest sens se depun în 2015, iar oraşul sau zona câştigătoare a titlului va primi 1,5 milioane de euro pentru derularea programelor culturale.

În 2007, Sibiu a deţinut titulatura de Capitală Culturală Europeană.