Ministerul Apărării Naţionale nu renunţă la marile active din judeţul Covasna şi oferă doar 5 din cele 400 de hectare cerute de autorităţile locale, însă şi acelea cu condiţii

Autorităţile covăsnene, care insistă pe idea preluării activelor nefolosite ale Armatei, au primit o ofertă din partea Ministerului Apărării Naţionale (MApN), pentru construirea unor locuinţe în două locaţii: Sfântu Gheorghe şi Bodoc.

În urma intenţiilor declarate ale Primăriei Sfântu Gheorghe şi Consiliului Judeţean (CJ) Covasna de preluare a fostelor cazărmi şi terenuri ale Armatei, o delegaţie a MapN s-a aflat recent la Sfântu Gheorghe pentru a discuta eventuale colaborări cu autorităţile locale în ceea ce priveşte respectivele obiective.

Locuinţe la Sfântu-Gheorghe şi Bodoc

Potrivit prefectului Gyorgy Ervin, discuţiile cu delegaţia MApN au fost limitate la intenţia Armatei de a colabora cu autorităţile locale în vederea construirii de locuinţe la Sfântu Gheorghe şi Bodoc, fără a aborda situaţia altor active militare.

„Cei de la MApN doresc să construiască la Bodoc o casă pentru persoane vârstnice, iar pe fostul Poligon mic, din spatele Gării, blocuri ANL. Armata ar fi dispusă să predea din aceste locaţii, însă condiţionând ca pensionarii şi angajaţii MApN să beneficieze şi ei de locuinţe, în proporţie de 30%”, a declarat Gyorgy Ervin, arătând că respectivele locuinţe ar urma să fie construite din fonduri guvernamentale şi ar urma să fie administrate de autorităţile locale.

Armata nu renunţă la Poligonul mare din Sfântu-Gheorghe

Prefectul Gyorgy Ervin a arătat că primarul Antral Arpad şi preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, au ridicat inclusiv problema intrării în administraţia autorităţilor locale a Poligonului mare, din vecinătatea Cimitirului comun din Sfântu Gheorghe, şi a activelor Unităţii Militare de la Arcuş.

„Delegaţia nu era împuternicită să discute despre aceste imobile, dar a arătat că, din câte se ştie, poligonul mare nu va fi trecut în administrare locală deoarece se foloseşte, în vreme ce problema Unităţii de la Arcuş este mult mai vastă, acolo fiind vorba despre o unitate extraordinar de mare“, a explicat Gyorgy Ervin.

Potrivit prefectului, Armata a venit, practic, cu o ofertă pentru cinci hectare de teren (Poligonul mic), deşi numai în Sfântu Gheorghe deţine 400 de hectare.

În opinia autorităţilor locale, clădirile şi terenurile care aparţin Armatei dar nu mai sunt folosite de către aceasta ar trebui administrate local, pentru că altfel nici nu aduc vreun profit dar nici nu ajută la dezvoltarea zonei.

Primarul Antal Arpad susţine că obiectivele nefolosite ale Armatei ar putea contribui la dezvoltarea municipiului, dacă ar trece în administrarea acestuia. Unul dintre activele dorite de Primăria Sfântu Gheorghe este Poligonul mare, unde s-ar dori extinderea cimititului pe una dintre suprafeţe şi realizarea unor investiţii pe alta.

Antal Arpad a mai identificat şi o clădire aparţinând Unităţii Vânătorilor de Munte, construită în 1914, iar acum nefolosită, precum şi 49 de hectare de teren aferente. Aici, primarul crede că s-ar putea folosi clădirea pentru învăţământul universitar şi activităţi de cercetare, iar o parte din teren ar putea servi chiar şi unui parc industrial. Pentru a convinge Armata să renunţe la activele pe care nu le mai foloseşte, Primăria Sfântu Gheorghe şi UDMR au iniţiat, în primăvară, o acţiune de strângere de semnături de la cetăţeni, care să susţină dorinţa autorităţilor locale de a administra respectivele active. Chiar dacă până acum s-au strâns câteva mii de semnături, acestea nu au convins MApN să renunţe la Poligonul mare din Sfântu Gheorghe sau la Unitatea Militară de la Arcuş, o unitate despre care se spune că este extreme de ingenios construită, având inclusiv pasaje subterane.

Monica Vajna