Liderul UDMR Sfântu-Gheorghe condideră că alăturarea celor trei judeţe de Braşov sau Sibiu nu ar face decât să ne dezavantajeze Proiectul de reorganizare a regiunilor de dezvoltare ale României, iniţiat de toţi parlamentarii UDMR, este considerat de către preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cea mai bună variantă pentru România. Antal Arpad consideră că actualele regiuni de dezvoltare ale României sunt foarte mari, nu sunt competitive la nivel european şi nu respectă principiul de bază al regionalismului şi al subsidiarităţii

Liderul UDMR Sfântu-Gheorghe condideră că alăturarea celor trei judeţe de Braşov sau Sibiu nu ar face decât să ne dezavantajeze

Proiectul de reorganizare a regiunilor de dezvoltare ale României, iniţiat de toţi parlamentarii UDMR, este considerat de către preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cea mai bună variantă pentru România.

Antal Arpad consideră că actualele regiuni de dezvoltare ale României sunt foarte mari, nu sunt competitive la nivel european şi nu respectă principiul de bază al regionalismului şi al subsidiarităţii - direcţionarea banilor către zonele care au cel mai mult nevoie de aceştia.

„Există mai multe analize din care reiese faptul că în urma regiunilor actuale discrepanţele dintre cei bogaţi şi cei săraci nu au devenit mai mici ci s-au adâncit - atât între regiuni ci şi în interiorul regiunilor”, a declarat Antal Arpad, arătând că majoritatea fondurilor destinate regiunilor de dezvoltare a ajuns la judeţele bogate ale acestora, datorită puterii emanate de respectivele judeţe.

Liderul UDMR consideră că în actualul context, interesul României este regândirea regiunilor de dezvoltare, astfel încât principiul de bază al subsidiarităţii să poată fi respectat şi să dea rezultate.

Antal Arpad a ţinut să sublinieze că o regiune în care judeţele Covasna, Harghita sau Mureş să fie alături de judeţe puternice precum Braşov, Sibiu ori chiar Prahova - cum s-a avansat la un moment dat, nu le va avantaja decât pe acestea din urmă, situaţia ideală fiind cea a unei microregiuni Covasna, Harghita şi Mureş. În acest sens, Antal a arătat că cele trei judeţe ar respecta şi o altă prevedere europeană - aceea a punctului comun referitor la istorie, situare geografică, economie şi cultură.

„Ce legătură ar avea Bălanul cu Ploieştiul…? Aşa am putea pune Covasna şi Constanţa, că ambele încep cu „co”. Astfel de aberaţii putem spune, dar dacă e să fim serioşi, Covasna, Harghita şi Mureş trebuie să fie într-o singură regiune. Cred că economic, istoric şi cultural aceasta este o necesitate care nu trebuie nici politizată, nici etnicizată şi nici discutată prea mult”, a mai arătat Antal Arpad, subliniind că regionalizarea ar trebui aplicată inclusiv la instituţiile deconcentrate.

Aprobare tacită în Senat

Iniţiativa UDMR prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare a trecut de Senat, prin aprobare tacită.

Propunerea legislativă, iniţiată de toţi parlamentarii UDMR, vizând modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România avea termen de adoptare tacită data de 10 februarie. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite şaisprezece regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele şaisprezece regiuni de dezvoltare sunt Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău -­ Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş ­- Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor ­- Sălaj – Satu-Mare (macroregiunea V).

Proiectul de lege, care primise raport negativ din partea Comisiei pentru administraţie şi care a trecut de Senat în forma propusă de iniţiatori va fi dezbătut de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.

Primarul are ştampile personalizate

În altă ordine de idei, primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a prezentat ieri noile sale ştampile personalizate, concepute în culorile negru şi verde şi care cuprind denumirile „Sfântu Gheorghe. Judeţul Covasna. România. Primar” şi au fost realizate în trei variante: română, maghiară şi bilingv.

„Conform legislaţiei în vigoare, sunt anumite acte emise de autorităţi locale - dispoziţii ale primarului, hotărâri ale Consiliului Local, care trebuie ştampilate cu ştampilă pe care este stema României, însă sunt alte acte unde nu este necesar acest lucru şi, evident, intenţia noastră este să promovăm cât mai mult imaginea oraşului, stema oficială a oraşului. În această idee, am făcut trei feluri de ştampile - pe cele maghiare le vom folosi pe corespondenţa în limba maghiară, pe cele în română pe corespondenţa în limba română, având totodată şi ştampile bilingve”, a declarat primarul Antal Arpad.

Sfântu Gheorghe are, tot începând din această lună, şi însemne specifice ale municipiului, acestea urmând să se regăsească, de acum încolo, pe diverse documente sau pe alte obiective ce au legătură cu Primăria municipiului.

Însemnele se referă, mai exact, la drapelul, stema şi fanionul municipiului, care vor fi folosite cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, putând fi reproduse, după caz, pe insigne, embleme, tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local.

Monica Rizea