Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru tergiversarea procedurilor [singlepic=462,250,250,,left]Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat ieri în cazul morţii ofiţerului de miliţie Aurel Agache, ucis la Târgu-Secuiesc în timpul manifestaţiilor anticomuniste care au avut loc în 1989, şi a condamnat România pentru tergiversarea procedurilor şi lipsa de implicare a autorităţilor în soluţio narea acestui caz.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru tergiversarea procedurilor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat ieri în cazul morţii ofiţerului de miliţie Aurel Agache, ucis la Târgu-Secuiesc în timpul manifestaţiilor anticomuniste care au avut loc în 1989, şi a condamnat România pentru tergiversarea procedurilor şi lipsa de implicare a autorităţilor în soluţio narea acestui caz.

Daune de 25.000 de euro

În urma deciziei CEDO, familia lui Agache ar urma să primească de la statul român 25.000 de euro daune şi alţi 1.000 de euro pentru alte cheltuieli. Cazul Agache durează de aproximativ 12 ani şi întrucât nu s-a lămurit în România, rudele şi copiii lui Aurel Agache au apelat la justiţia europeană.

În plângerea sa la CEDO, Aurel Dionisie Agache, fiul cel mare al ofiţerului, arăta că instanţele de judecată din ţară nu şi-au îndeplinit rolul activ în elucidarea circumstanţelor în care tatăl lui şi-a pierdut viaţa, nu au fost audiaţi toţi martorii acuzării, nu s-a permis de către instanţă să fie audiaţi martorii apărării, toate procedurile privind audierile terţelor părţi desfăşurându-se formal şi fără profesionalism juridic. „Ba mai mult, aceste instanţe de judecată au acceptat în mod tacit tactica tergiversatorie a avocaţilor celor cinci persoane acuzate de uciderea tatălui meu, acceptându-se documente false, acceptându-se în mod abuziv practica amânării din lipsă de procedură ca urmare a neafişării citaţiilor pentru inculpaţii fugiţi în străinătate, citaţii care trebuiau afişate în oraşul Târgu Secuiesc, oraş aflat în proporţie de 100% sub controlul politic al Uniunii Democrate Maghiare din România, acceptându-se certificate medicale pentru inculpaţi emise ca urmare a unor influenţe de natură politică, toate aceste circum stanţe agravante au dus la prelungirea procesului mult peste limitele admise de legislaţia europeană“, mai arată el în plângerea lui.

Agache s-a arătat nemulţumit de faptul că statul român i-a încălcat drepturile „cu brutalitate“, supunându-l la un „simulacru de justiţie”. Aurel Agache şi-a găsit sfârşitul în 22 decembrie, la Târgu-Secuiesc, pe timpul manifestaţiilor anticomuniste. Atacurile violente ale mulţimii care a aflat că Ceauşescu fugise au vizat pe lângă vitrine şi simboluri ceauşiste şi mai mulţi miliţieni, prin care şi Agache. Întrucât era rănit, el a fost pus într-o ambulanţă pentru a fi dus la spital, dar nu a mai ajuns întrucât a fost dat jos şi bătut de mulţime, el murind la scurt timp după aceea.

În urma anchetei din aceeaşi lună, câţiva dintre manifestanţi au fost audiaţi şi au identificat pe baza unor fotografii trei martori – Reiner, Paisz şi Konrad. Un an mai târziu, în 26 noiembrie şi 4 decembrie, mai multe persoane au fost puse sub acuzare pentru uciderea lui Agache.

În primăvara din anul 1992, rudele miliţianului au solicitat transferarea cazului, pe motiv că ancheta este influen ţată de politicieni locali şi că astfel acuzaţii au fost eliberaţi, unul plecând chiar în Ungaria. Pe moment acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât persoana care influenţa era greu de identificat şi unii martori şi-au schimbat declaraţiile. O nouă cerere de transfer a fost făcută în anul 1998.

În 1999, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe 4 dintre acuzaţi, doi primind patru ani de închisoare, unul şapte şi altul trei, iar o a cincea persoană a scăpat din lipsă de probe. Cei patru condamnaţi au fost obligaţi să-i plătească văduvei lui Agache 1.000 de lei şi câte 5.000 de lei părţilor civile.

Potrivit CEDO, din diverse motive condamnările nu au fost însă executate şi deşi s-a ţinut cont de contextul socio-politic de după 1989, nu s-a putut accep ta argumentul Guvernului român că aceşti factori ar fi justificat tergiversarea procedurilor şi lipsa de implicare a autorităţilor.

Potrivit site-ului înfiinţat de fiul ofiţerului ucis, Aurel Dionisie Agache, pe marginea acestui caz, Agache Aurel s-a născut pe data de 14 august 1946 în comuna Podu Turcului, Bacău şi a murit în chinuri, ucis de elemente infractoare şi turbulente, la Târgu Secuiesc.

Acesta îşi desfăşurase activitatea în cadrul Ministerului de Interne la compartimentul economic care se ocupa cu sarcini de prevenire şi descoperire a infracţiunilor de delapidare, abuz şi neglijenţă în serviciu, înşelăciune în dauna avutului public, speculă şi contrabandă, opera ţiuni interzise cu mijloace de plată străine, metale şi pietre preţioase, corupţie, în domeniul regulilor de comerţ, a regimului de ocrotire a patrimoniului cultural naţional. Practic a lucrat în aparatul de miliţie în perioada 14 august 1968 – 22 decembrie 1989, în domeniul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii economice, în raza de competenţă a miliţiei oraşului Târgu Secuiesc, cu excepţia perioadei cuprinse între 15 octombrie 1986 - 15 octombrie 1988 când a îndeplinit funcţia de şef al miliţiei oraşului Baraolt.

Ana Sidon