Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) cere conducerii Tribunalului Covasna să nu dea curs solicitării UDMR privind asigurarea bilingvismului în cadrul instituţiei, pe considerentul că sistemul judecătoresc nu se supune Legii administraţiei publice locale.

Conducerea ADEC menţionează, într-un comunicat de presă remis miercuri AGERPRES, că solicitarea UDMR este „complet aberantă şi perfect ilegală“, arătând că magistraţii Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat deja într-o speţă similară din anul 2012, anulând o hotărâre a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a dat curs sesizării unui cetăţean ce reclama lipsa traducerii informaţiilor de interes public în limba minorităţii în mai multe instituţii publice aparţinând sistemului judecătoresc din România.

Potrivit ADEC, sentinţa Curţii de Apel Braşov a fost menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 200 din 23 ianuarie 2015), care a stabilit clar faptul că instanţele de judecată şi parchetele de pe lângă instanţele de judecată nu sunt instituţii ale administraţiei publice locale şi ca atare nu se supun prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

„Instanţele de judecată, şi deci şi Tribunalul Covasna, sunt instituţii publice ale administraţiei publice centrale, aflate sub autoritatea, controlul şi îndrumarea Ministerului Justiţiei. Este de domeniul evidenţei faptul că Tribunalul Covasna nu este o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sfântu Gheorghe sau a Consiliului Judeţean Covasna, instituţii ale administraţiei publice locale“, se arată în comunicatul de presă.

În documentul citat se mai arată că, potrivit Codul de procedură penală, „limba oficială în procesul penal este limba română“, iar cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, dar actele procedurale se întocmesc în limba română.

Conducerea ADEC concluzionează că nu există nicio prevedere legală care să oblige instanţele de judecată să inscripţioneze denumirea acestor instituţii sau a altor informaţii de interes public în limba minorităţii naţionale, prin urmare cere conducerii Tribunalului Covasna să nu dea curs solicitării „aberante şi vădit lipsite de temei legal“ a UDMR.

Serviciul de Asistenţă Juridică „Miko Imre“ din cadrul organizaţiei teritoriale UDMR Covasna a cerut recent aplicarea inscripţiilor bilingve, în română şi maghiară, în interiorul instituţiei, pe culoare, uşile birourilor, sălilor de judecată, etc., şi asigurarea condiţiilor pentru ca cetăţenii de etnie maghiară să-şi poată folosi limba maternă în relaţia cu angajaţii.

În sprijinul cererii, reprezentanţii UDMR au invocat Constituţia României, care prevede că „cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice“, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi Carta europeană limbilor regionale sau minoritare, ratificată de ţara noastră.

Col. (rtr) Ioachim Grigorescu