Festivalul Folcloric „Ciobănaşul” din cadrul Zilelor oraşului Întorsura Buzăului a încheiat duminică, 4 septembrie, ediţia cu numărul 44. Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Primăriei, la eveniment au participat circa 3.000 de persoane, în vreme ce pe scenă au fost prezenţi aproximativ 400 de artişti. Chiar dacă este de apreciat pentru longevitatea sa, „Ciobănaşul” fiind unul dintre cele mai vechi şi constante festivaluri din ţară, acesta începe să îşi piardă componenta de cultură şi să câştige tot mai mult teren cea de bâlci.

De la un festival folcloric cu 400 de artişti...

Programul la scenă, care a început la ora prânzului şi s-a încheiat după ora 19, a adus în faţa celor prezenţi circa 400 de artişti, potrivit organizatorilor. Cel mai apreciat moment al festivalului a fost cel oferit de solistul Constantin Enceanu, care a reuşit să adune mii de persoane în spaţiul din faţa scenei.

„Eu cred că este aceeaşi reuşită ca şi în anii trecuţi. Sigur că nu poţi să fii pe placul tuturor, dar eu spun că şi anul acesta a fost o reuşită. Festivalul Ciobănaşul 2016, care a ajuns la ediţia 44, a fost un festival de ţinută şi cu siguranţă pe placul multor spectatori. Am fost foarte bucuros pentru că cel puţin cât a cântat domnul Enceanu nu îmi venea să cred că văd un nor de oameni”, ne-a declarat la final principalul organizator al evenimentului, reprezentantul Casei de Cultură, Costică Oltean.

După interpretul Constantin Enceanu, pe scenă au urcat şi Ansamblul „Drăgaica” din raionul Ungheni al Republicii Moldova, rapsodul popular Ion Creţeanu şi co-prezentatoarea evenimentului, solista de muzică populară Silvana Rîciu. Înainte de aceştia, pe scenă au fost şi solişti şi formaţii locale sau regionale, printre care şi Corul „Plai întorsurean”, Ansamblul „Cununa Carpaţilor” al Casei de Cultură, Florin Filip, Florina Covaci şi alţii.

„Noi, formaţia „Drăgaica” din Republica Moldova, cu mare drag ne-am reîntors în sânul munţilor, în miezul folclorului, la Întorsura Buzăului. De acuma se cunoaşte că dispunem de un parteneriat de peste ani de schimb cultural şi de experienţă, care ne promovează folclorul autentic şi chiar vă zicem că am dat curs invitaţiei dumneavoastră cu mare drag. Dorim ca acest festival să trăiască mii de aniversări”, a transmis celor prezenţi la eveniment Maria Bolotovici, directorul Centrului Cultural din raionul Ungheni.

La invitaţia primarului din Întorsura Buzăului, rapsodul popular şi managerul Ansamblului folcloric profesionist „Doina Oltului”, Ion Creţeanu, a adus în faţa celor prezenţi cântece populare româneşti culese de circa 40 de ani încoace. „Cântecele mele sunt cântece ale neamului, vin din negura veacurilor. (...) Le-am dus în Canada, în China, la Istanbul, la Teheran şi în toată Europa. Cântecele noastre pure, curate, adevărate au rolul să bucure orice om de pe acest pământ. (...) Mi-a plăcut şi publicul de aici. Cine a trebuit să rămână a rămas şi mă bucur că au rămas totuşi foarte mulţi care au fredonat şi rezonat odată cu mine. Am reuşit să alcătuim împreună un flux energetic”, ne-a spus acesta, precizând: „Sunt din ce în ce mai multe invitaţii de acest gen. Dar ca să îl inviţi pe rapsodul Ion Creţeanu îţi trebuie ţie, în primul rând, o balanţă foarte rafinată ca să ai curaj să faci acest lucru. Mulţi au impresia că riscă chemându-mă, însă cei care au făcut acest lucru nu au riscat niciodată. M-am bucurat grozav să fiu aici. Promit că foarte curând o să vin şi o să cânt şi în Biserică”.

Când a coborât de pe scenă, la încheierea programului, artista Silvana Rîciu ne-a spus că aşteaptă cu nerăbdare ediţia de anul viitor a evenimentului. „M-am simţit foarte bine la Zilele Întorsurii Buzăului, ca în fiecare an, de altfel. De ceva vreme încoace particip chiar şi la organizare şi aducem artişti în funcţie de preferinţele celor de aici. Aşteptăm cu nerăbdare şi ediţia viitoare! Cu siguranţă e un lucru lăudabil că în vremurile acestea tulburi în care multe localităţi renunţă la a mai promova cultura sau la a mai aloca bani pentru artă, aici se fac sacrificii, inclusiv financiare, şi se duce în continuare tradiţia festivalului „Ciobănaşul” şi tradiţia organizării unor zile speciale. (...) Mie întotdeauna mi-a plăcut această localitate şi m-am simţit bine în mijlocul oamenilor, care sunt iubitori de frumos şi de muzică populară. (...) Eu le doresc să aibă parte doar de bine şi de mulţi bani”, a transmis frumoasa artistă.

...la bâlci

La câţiva zeci de metri de scenă, imaginea folclorului a fost completată, nu în cel mai fericit mod cu putinţă, de tarabele multicolore, muzica de la jocurile pentru copii şi fumul venit de la grătarele încinse. Nu putem să trecem cu vederea nici coşurile de gunoi mult prea pline şi nici miile de deşeuri aruncate la voia întâmplării.

„Am văzut că lumea s-a bucurat şi a trăit momentul. Totuşi, părerea mea este că „Ciobănaşul” tinde să se transforme dintr-un festival cultural într-o sărbătoare câmpenească. Din păcate, kitschul îşi face loc. Dacă vrem tradiţie şi cultură, eu cred că trebuie să ducem „Ciobănaşul” într-o sală de spectacol. Ideea mea ar fi ca evenimentul să se desfăşoare concomitent în două spaţii: tradiţia să fie prezentată într-o sală de spectacol şi sărbătoarea câmpenească pe malul Buzăului, unde e permis şi să bei un pahar cu băutură şi să fluieri. Altfel nu facem decât bâlci. (...) Cred că ne mulţumim cu prea puţin”, a declarat după eveniment primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

Întorsura Buzăului, judeţul Harghita

Pe de altă parte, internauţii i-au atras atenţia artistei Silvana Rîciu de o greşeală comisă pe o reţea de socializare. Într-o fotografie în care apare alături de Constantin Enceanu, ea a scris: „La spectacol la Întorsura Buzăului (jud. Harghita) cu Constantin Enceanu”. Postarea a stârnit cu atât mai multe reacţii în rândul tinerilor din zona Buzaielor, care au informat-o de eroarea făcută, cu cât pe profilul artistei apar date despre studii în Geografie şi Turism. La câteva ore greşeala a fost, totuşi, remediată.

„Ciobănaşul” a costat circa 50.000 de lei

Fondurile alocate de Primărie pentru festival ajung anul acesta la circa 50.000 de lei, mai puţini decât în anii precedenţi. „E puţin faţă de acum 20 de ani, când evenimentul costa un miliard, dar nu înseamnă că dacă am avut mai puţini bani, am schimbat ceva. Rămân la ideea că dacă se vrea festival cu valenţă culturală, atunci să fie organizat într-o sală de spectacol”, a spus Leca Băncilă.

Până la urmă scopul festivalului folcloric „Ciobănaşul”, şi anume acela de a aduce împreună întorsurenii, a fost îndeplinit cu succes. Mai mult, evenimentul reuşeşte şi cu această ediţie să se menţină în topul celor mai longevive festivaluri din judeţ, dar şi din ţară.