UDMR dă termene privind adoptarea acestui proiect și spune că nu este dispusă să renunţe la el Ministrul culturii și președinte executiv al UDMR, Kelemen Hunor, dorește urgen­tarea deblocării proiectului legii învăţă­mântului, aflat la Senat, și propune ca în cazul în care săptămâna aceasta el nu va fi aprobat Guvernul să-și asume răspunderea pe el, în faţa Parlamentului. Adoptat prin asumarea răspunderii Prezent ieri la Sfântu-Gheorghe cu ocazia dezvelirii

UDMR dă termene privind adoptarea acestui proiect și spune că nu este dispusă să renunţe la el

Ministrul culturii și președinte executiv al UDMR, Kelemen Hunor, dorește urgen­tarea deblocării proiectului legii învăţă­mântului, aflat la Senat, și propune ca în cazul în care săptămâna aceasta el nu va fi aprobat Guvernul să-și asume răspunderea pe el, în faţa Parlamentului.

Adoptat prin asumarea răspunderii

Prezent ieri la Sfântu-Gheorghe cu ocazia dezvelirii statuii artistului Gyarfas Jeno, situată în fața Galeriilor de Artă cu același nume, Kelemen Hunor a subliniat în fața presei importanța acestui proiect pentru comunitatea maghiară și pentru UDMR, și a spus că nu vede de ce un proiect care a trecut prin dezbatere publică și politică trebuie să stea blocat la Senat.

„În cazul în care în săptămâna aceasta nu se poate trece de acest blocaj, atunci noi vom propune ca în luna octombrie Guvernul să vină în fața Parlamentului și să adoptăm acest proiect de lege prin asumarea răspunerii Guvernului. Luni vom propune în Coaliție și un calendar în ceea ce privește asumarea răspunderii Guvernului pe acest proiect de lege. Nu putem accepta în niciun fel ca un astfel de proiect să fie blocat în Senat și să moară așa când nu există de fapt niciun motiv real, niciun argument pentru a-l ține blocat”, a declarat Kelemen Hunor.

Regândirea sistemului de învăţământ

Ministrul culturii a înșirat mai multe motive pentru care acest proiect ar trebui adoptat, și este necesar, printre care necesi­tatea regândirii sistemului de învățământ, care s-ar face în mod satisfăcător prin noua lege, spune el, de asemenea pentru comu­nitatea maghiară este un pas foarte impor­tant în sensul în care ar învăța în limba maghiară de la grădiniță până la universitate.

„Aici sunt câteva aspecte bine cunscute, limba română se va preda după un prorgam diferit și prin acesta suntem convinși că elevii maghiari vor învăța limba română mult mai repede și mult mai bine, mult mai coerent și ușor. În al doilea rând geografia și istoria se vor preda în maghiară și sigur nu în ultimul rând sistemul decizional va fi unul mult mai apropiat de elevi, de copii, de comunitatea locală. Decizia va fi mai apropiată de această comunitate, fiind luat în considerare un sistem decizional, în care autoritatea locală, părinții și profesorii vor lua împreună decizia, niciunul fără celălalt nu va putea lua o decizie”, a mai spus Kelemen, amintind totodată și de sistemul de finanțare prin care „banii urmăresc copilul”.

Păreri împărţite privind istoria şi geografia în limba maternă

Referindu-se la predarea istoriei şi geografiei în limba maternă, profesori sau elevi din județul nostru au păreri împărțite în ceea ce privește această posibilitate.

De o parte, unele voci își fac griji că „Ștefan cel Mare” va deveni „Nagy Istvan” și elevii maghiari vor pierde și mai mult contactul cu limba oficială a statului, pe de alta reprezentanți ai comunității maghiare susțin că predarea celor două materii în limba maternă este justificată și limba română este cea care ar trebui predată după metode speciale, pentru ca elevii să și-o poată însuși corect.

Elevii maghiari comunică greu în limba română

O profesoară de limba română din cadrul Liceului Teoretic Reformat din Sfântu-Gheorghe ne spunea legat de acest subiect că și așa elevii întâmpină greutăți în folosirea limbii române, și ar fi bine ca prin utilizarea ei și la alte materii decât româna să și-o însușească cât mai bine.

„Pe undeva este justificată prezentarea în maghiară. Eu ca profesor de limba română trebuie mereu să le explic din română în română cum ar veni și înțeleg foarte puțin. Pe de altă parte, cred că le-ar fi de folos să mai prindă româna și de la alte materii, pentru că după aceea ei au o reacție împo­triva limbii române pentru că nu o înțeleg și spun că nu le place pentru că nu o înțeleg, și atunci ar fi bine ca și din alte domenii să primească informații, să aibă un vocabular mai dezvoltat, la asta ar folosi, la comu­nicare. Informația în sine poate fi prezentată oricum, chiar dacă se predă în limba română profesorii sunt nevoiți să explice în limba maghiară, pentru că elevii nu înțeleg”, a spus aceasta.

O altă profesoară, de istorie, din Sfântu-Gheorghe, apreciază că istoria și geografia ar fi mai bine să fie predate în limba română, întrucât acest lucru reprezintă o ocazie pen­tru elevii maghiari să folosească mai mult limba statului și să se poată exprima corect.

„Nu trebuie obligați, dar le-ar prinde bine să fie predate în limba română. I-ar avantaja, au probleme mari în comunicare, foarte greu se exprimă și, de ce nu, dacă studiază istoria și geografia unei țări e cu atât mai bine să fie în limba acelui stat”, a spus ea.

Trebuie schimbată metodologia

Liderul de sindicat Nagy Gabor, profesor în cadrul Liceului Teoretic Mikes Kelemen din Sfântu-Gheorghe, a declarat în această vară că în opinia lui istoria și geografia este bine să fie predate în limba maternă a copiilor, iar pentru învățarea limbii și litera­turii române ar trebui modificată metoda de predare, care să facă limba statului mai acce­sibilă și mai aproape de copiii minorităților.

Nagy a dat exemplul propriului fiu, pe care spune că l-a trimis pe vremea când era în clasa a IX-a la Câmpina, să stea la o cunoș­tință, pentru a mai învăța limba română și a nu avea probleme la liceu, așa cum a avut el.

După trei săptămâni, povestește Nagy Gabor, și-a dat seama că fiul lui vorbea cu prietenii din Câmpina în limba engleză, pe care o învățase mai bine decât limba română.

„Când am dat Bacalaureatul nici eu nu am înțeles din manualul de istorie ce citesc, dar am învățat, fără să am posibilitatea de a vorbi deschis, cursiv, cum se poate în maghiară”, a spus el, completând că, în opinia lui, cele două materii ar trebui predate în limba maternă, dar nu trebuie neapărat ca elevii să fie obligați să facă acest lucru. În schimb, pentru predarea limbii româ­ne trebuie schimbată metodologia, crede el.

Elevilor maghiari le surâde ideea

În ceea ce îi privește pe elevii maghiari, posibilitatea de a învăța geografie și istorie pe limba lor le surâde și li se pare o alternativă corectă și mai simplă.

„Din punctul meu de vedere este bine să învățăm în limba maghiară, fiindcă suntem mulți în școală care nu știm limba română la un nivel atât de evoluat. Este bine să fie în maghiară, mai ales că suntem în Transilvania și știm că sunt elevi cu limba maternă maghiară, așa că...”, a spus A. Agnes Katalin, elevă la Liceul Teoretic Reformat din Sfântu-Gheorghe.