Aleșii locali secui cred că regionalizarea și autonomia ne-ar scoate mai repede din criză

Reprezentanții Comitetului Permanent al Adunării Aleșilor Locali din Ţinutul Secuiesc vor strânge în următoarea perioadă semnături de la aleșii locali din cele trei județe, pentru susținerea proiectului de autonomie a zonei, și susțin că regionalizarea și autonomia teritorială reprezintă cea mai bună cale de ieșire din criză.

Președintele acestui Comitet – care întrunește primari și consilieri locali –, Farkas Csaba, a declarat că solicită Parlamentului să reia proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc – depus de Consiliul Național Secuiesc deja de două ori – și să-l dezbată, iar pe lângă el vor realiza și o anexă cu semnăturile aleșilor locali din cele trei județe, care să susțină proiectul.

„Era mult mai bine dacă era autonomie, ieșeam mult mai repede din criză. Noi rezolvam pe plan local mai bine lucrurile, așa degeaba demonstrăm la București. Cel mai bine ar fi să se dezbată acest proiect privind autonomia, astfel ne-am putea gospodări mai bine local. Nu trebuie să ne spună nimeni ce să facem“, a declarat Farkas.

De asemenea, un alt reprezentant al acestui Comitet, Benedek Arpad Andras, consilier județean în Harghita, a declarat că regionalizarea este soluția ideală pentru ieșirea din criză, întrucât autoritățile locale știu cel mai bine ce decizii să ia pe plan local, și în Secuime și la Craiova spre exemplu.

„Regionalizarea nu este împotriva românilor sau a statului, dar nu s-a explicat bine la un moment dat și acum este mai greu”, a spus Benedek.

Maghiara, limbă oficială în Secuime

Comitetul Permanent al Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a avut marți o ședință la Sf.Gheorghe, ocazie cu care a dezbătut proiectele adoptate la Adunarea Aleșilor Locali din Secuime, din luna martie.

O astfel de hotărâre a fost și ca în luna septembrie consiliile locale din cele trei județe să adopte hotărâri prin care să se impună cunoașterea și utilizarea limbii maghiare ca a doua limbă oficială în instituțiile publice din subordine, din localitățile respective, pe lângă română.

„Până la sfârșitul lunii septembrie vrem să fie luate respectivele hotărâri, iar în primării și instituțiile subordonate să fie utilizată limba maghiară ca oficială. Noi credem că de la portar până la secretară, de la primar până la șefi de departamente să utilizeze limba maghiară și să fie specificat în organigramă care sunt posturile unde să fie obligatorie cunoașterea limbii maghiare”, a declarat Farkas.

Totodată, reprezentanții Comisiei spun și că în localitățile unde sunt majoritatea maghiari, să existe o persoană delegată care să mențină contactul cu publicul pentru cei care vorbesc limba română.

Ana Sidon