Statisticile prezentate de organizatorii Zilelor Sfântu Gheorghe, ediția 29, derulată în perioada 23 aprilie – 1 mai a.c., care ar fi numărat o prezență de până la 20.000 de persoane la concertele de duminică, din piața centrală, arată, printre altele, nevoia și dorința oamenilor de a fi împreună, de a celebra libertatea și diversitatea. Sunt și alte concluzii pe care le-am putut extrage după acest eveniment, atât ca urmare a experiențelor proprii, cât și din reacțiile pe care le-au prezentat luni, într-o conferință de presă, autoritățile locale. 

1. Cuvântul ediției: civilizație? 

Chiar dacă este evident că nu toți vor fi de acord cu acest lucru, mulți dintre cei cu care am discutat pe seama acestei ediții a Zilelor Sfântu Gheorghe s-au declarat mulțumiți de organizare (chiar dacă a fost puțin timp pentru asta după ridicarea restricțiilor, din 9 martie, până la debutul acțiunilor) și au descris ediția în termeni de civilizație, decență și bun-gust. 

„Foarte frumos este! Eu lucrez în străinătate și am venit acasă în vacanță de Paște. Am văzut că se organizează Zilele Sfântu Gheorghe și mi-am mai luat o săptămână de concediu, deoarece mi-era dor de atmosfera de sărbătoare, sincer, chiar și de mirosul de grătar și mici. Și să știți că nu-mi pare rău. M-am simțit extraordinar zilele acestea. Orășelul acesta chiar a crescut mult în ultimii ani“, ne-a spus un tânăr în vârstă de 34 ani, pe care l-am întâlnit duminică la eveniment. 

„Nu știu cum a fost zilele trecute, că nu am ieșit din cauza vremii, dar azi am ieșit și, deși e foarte multă lume, atmosfera e de sărbătoare. Felicitări organizatorilor, am văzut că au protejat foarte bine florile cu niște stâlpi din lemn, parcul arată minunat, lumea e civilizată. Vă spun cu mâna pe inimă că mă simt ca într-un oraș din Occident“, ne-a împărtășit și o doamnă cochetă cu care am intrat în vorbă tot duminică, în ultima zi a evenimentului. 

„Decent! Noi stăm chiar în centru, deasupra Agenției de Voiaj. În fiecare an a fost gălăgie până noaptea târziu. Suntem bătrâni, suportăm tot mai greu aceste zile. Dar, surprinzător, anul acesta a fost chiar decent. Nu a fost mare nebunie“, a fost părerea unui domn, ieșit la plimbare alături de soția sa.

Și primarul Antal Árpád s-a declarat mulțumit de felul în care s-a văzut și simțit ediția Zilelor Sfântu Gheorghe din acest an. 

„Vreau să mulțumesc locuitorilor orașului, pentru că încă o dată am arătat tuturor celor care au venit în aceste zile în vizită în municipiul nostru că suntem o comunitate puternică, o comunitate vie, o comunitate civilizată. Cred că toți cei care au venit, începând de la formații, până la turiști din alte orașe, au remarcat – mulți dintre ei au și formulat acest lucru – că au venit aici și simt că sunt într-un oraș unde lucrurile sunt în regulă. Acest sentiment vine, foarte probabil, din civilizația oamenilor, pe de o parte. Pe de altă parte, din punctualitate, de exemplu. Faptul că fiecare concert a început la ora stabilită, nu au fost întârzieri. Oamenii s-au comportat civilizat. Atunci când între două concerte erau câteva zeci de minute și practic 80-85% dintre spectatori s-au schimbat – acest schimb de spectatori, vorbim totuși de 15.000-20.000 de oameni – extrem de civilizat și fără incidente, fără probleme. Cred că nici un primar nu își dorește mai mult decât să simtă, din când în când, că are această onoare de a conduce un oraș în care trăiesc oameni civilizați. Pe de altă parte, de fiecare dată mulțumim pentru înțelegerea pe care au manifestat-o cei care locuiesc în zona centrală a orașului și cei care participă la concerte și dacă nu doresc, și nu pot merge acasă dacă s-au săturat de un concert. Mulțumim de înțelegere, de solidaritate. Cred că am demonstrat cu toții că acest oraș are viitor, putem și sărbători și munci. Eu mă simt azi mult mai bine decât m-am simțit acum două săptămâni, având în vedere că din nou s-a dat un „flash” de oraș viu în această perioadă. Sunt momentele în care omul simte că merită să muncească, merită să viseze, să aibă proiecte”, a spus luni, într-o conferință de presă, primarul. 

2. S-a pus accent pe multiculturalitate: peste 160 de programe culturale, 95% grad de ocupare 

S-a observat și că anul acesta organizatorii au încercat să pună și mai mare preț pe multiculturalitate și că publicul a apreciat acest aspect. S-a văzut asta în primul rând din viteza, de nici 10 minute, cu care s-au vândut toate biletele la cele două concerte de deschidere (4.500 de locuri), susținute de Budapest Gypsy Symphony Orchestra. Au urmat apoi, în cele 9 zile de eveniment, aproximativ 160 de programe care au avut grad de ocupare de 95%, după datele oferite de organizatori luni. 

„Referitor la Săptămâna Culturală, am avut aproape 9.000 de participanți la diferitele spectacole, concerte din sălile de spectacole. Asta înseamnă un grad de ocupare de 95%. Ceea ce reflectă clar faptul că s-a simțit o nevoie mare de reconectare în rândul publicului după cei doi ani pandemici”, a spus coordonatoarea de programe, Knop Ildikó. 

„Începând cu săptămâna culturală și terminând cu zilele festive, această ediție a fost în așa fel planificată încât să se satisfacă gusturile tuturor. Spectatori și artiști interpreți, pe scurt spus, fiecare a văzut ce a vrut, ba mai mult, consider că programele au fost așa de multe și variate, încât aceste zile nu au fost suficiente ca să poți să savurezi pe îndelete tot ce s-a organizat atât pentru copii, cât și pentru adulți. Cel mai mult mi-a plăcut concertul simfonic de la Biserica Krisztus Király și aș enumera încă foarte multe. Degustările de vinuri de la Hotelul Park, prestația Ansamblului Ciobănașul din Întorsura Buzăului, concertul Nicu Alifantis și multe altele. Mâncărurile au fost excelente, variate, pe gustul tuturor. Ne-am simțit bine, am fost într-o vacanță continuă”, ne-a mărturisit și H.P. din Sfântu Gheorghe.

3. Scena principală rămâne „diva” neatinsă de folclor 

Sunt 14 ani de când Scena Principală a Zilelor Sfântu Gheorghe nu a mai fost călcată de interpreți de folclor, iar acest lucru nu se va schimba curând, chiar dacă an de an acesta este un subiect care stârnește discuții. Argumentele sunt fie că evenimentul se dorește a fi unul de tip festival modern, de muzică ușoară, fie că o zonă mai retrasă se pretează mai degrabă muzicii populare, pentru că atinge o nișă, fie că formațiile care urcă pe scena principală au nevoie de câteva ore înainte de concert să își pregătească instrumentele și aparatele. 

„Ca să nu fie pauze între producții și totul să decurgă ca pe roate, trebuie să facem probe de sunet dimineața. Chiar nu este loc, cu cele trei formații care de obicei sunt vestite și aduc instrumente foarte scumpe, care rămân pe scenă. Deci nu putem să aducem trupe de dans cu copii acolo. Sunt niște cerințe de ordin tehnic”, a spus Dancs Zsolt, coordonatorul activităților la Scena Principală. 

Datele furnizate de organizatori luni indică faptul că vineri, la evenimentele din zona centrală, au fost aproximativ 15.000 de participanți, sâmbătă 12.000, iar duminică în jur de 20.000 de oameni. Printre artiști s-au numărat Cargo şi Delia din România, dar şi Edda sau Beatrice din Ungaria. 

4. Spectacolul cu foc de la final a fost... un experiment nu tocmai apreciat 

Una dintre criticile cele mai aspre aduse Zilelor Sfântu Gheorghe ediția 2022 a fost evenimentul de final, acel joc cu foc, care nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor publicului. Mesajul a ajuns și la organizatori, care spun că acesta a fost un experiment (nu tocmai reușit) inițiat pentru protecția mediului înconjurător, pentru a reduce amprenta de carbon, respectiv poluarea. 

„Știm că focurile de artificii înseamnă o amprentă de carbon destul de mare din punct de vedere ecologic. Dar înțelegem și că sunt foarte mulți care nu pot concepe zilele orașului fără artificii. Încercăm. Acum a fost o încercare. Vom vedea ce decizie vom lua anul viitor. Anul acesta, vă pot spune, că aseară încă nu se finalizase show-ul de lumini și deja aveam șapte mesaje că „vrem înapoi focul de artificii”. Asta este. Deci, încă o dată, noi suntem foarte atenți la toate semnalele care vin de la societate, dar în același timp și încercăm (n.red.: lucruri noi), pentru că până la urmă și ăsta ne este rolul – să încercăm să arătăm niște modele și să luăm niște decizii pe baza unor principii. Aici a fost aspectul de amprentă ecologică. Dorim să organizăm Zilele orașului în așa fel încât să fie sustenabile și din punct de vedere ecologic”, a declarat edilul Antal Árpád. 

5. S-a pus preț pe ecologie 

Tot pe principiul promovării variantelor cât mai ecologice, și comercianții au fost rugați de organizatori să găsească soluții cât mai sustenabile pentru ambalarea și distribuirea mâncărurilor și băuturilor.

„Am avut și anul acesta câteva demersuri, niște alternative de a îmbunătăți, ca în fiecare an, și acest aspect al evenimentului. Datele de la Tega ne zic că anul acesta s-au colectat 369 de metri cubi de deșeuri. Este o cantitate un pic mai mare decât anul precedent în care s-a organizat evenimentul, deci 2019, dar trebuie să ținem cont și de faptul că anul acesta am avut cinci zile de programe în aer liber și nu trei, ca în 2019. Anul acesta am introdus ca opțiune pahare refolosibile pe tot parcursul evenimentelor, am încercat să limităm și să evităm folosirea materialelor nereciclabile, a produselor de hârtie, plus am avut recomandarea și cerința către cei care au venit cu standuri de alimentație publică să folosească ambalaje reciclabile. Aceste demersuri o să continue și în anii viitori”, a spus Knop Ildikó. 

6. Prețurile „piperate” rămân o marcă a Zilelor Sfântu Gheorghe 

Nici până acum prețurile la mâncare nu au fost un subiect plăcut de discuție la Zilele Sfântu Gheorghe, așa că nici anul acesta nu a fost o surpriză să simți că ieșitul în oraș lasă gaură în buget. De pildă, berea a costat între 6-10 lei, mititeii 4-6 lei, o porție de gulyas vită între 20-25 lei, o shaorma între 25-30 lei, un bulz 15 lei, langoșul a costat între 10 și 25 de lei, iar pe partea de desert, clătitele au putut fi cumpărate între 10 și 25 lei porția sau kürtőskalács-ul a costat între 15 și 30 lei. 

Era de așteptat, pentru că au crescut prețurile la ingredientele de bază, dar parcă nici chiar așa. Aspectul a fost sesizat și de autorități, care spun că ar fi așteptat o oarecare reciprocitate de la comercianți, mai ales că restaurantele nu au plătit anul acesta taxă pentru a închiria spațiul în centrul orașului, ca sprijin pentru reducerea efectelor pandemiei asupra industriei HoReCa. 

„Prețurile au fost considerate, spun eu pe bună dreptate, ridicate. Într-adevăr, în condițiile în care noi am făcut un gest către comercianții locali oferindu-le spațiile gratuit, era de așteptat, dar nu putem să spunem că putea fi prins într-un contract, să fie dat acest gest mai departe. Adică gestul pe care l-am făcut noi către comercianți putea fi transferat de la comercianți către cumpărători, în sensul de a nu fi prețurile atât de „piperate”. Această critică este una solidă și corectă din partea celor care au formulat-o, dar în aceeași măsură noi nu avem pârghii legale prin care să impunem cuantumul prețurilor care sunt folosite de către comercianți”, a spus primarul. 

7. La Târgul Meșteșugarilor a fost aglomerație 

Aprecieri a primit însă Târgul Meșteșugarilor, care a devenit chiar neîncăpător și aglomerat în unele momente. 

„Au fost zile minunate! Am fost la concerte, teatru, lansări de carte. Azi vizitez târgul pentru că în fiecare an îmi cumpăr ceva, să am amintire. Și este organizat foarte bine, îmi place. A mai ieșit și soarele, deci e perfect!“, ne-a spus o tânără pe care am întâlnit-o duminică în oraș. 

8. „Izolarea” Curții Tinerilor la Fabrica de Țigarete nu a fost chiar așa de rea 

Cu toate că a existat teama că experimentul mutării Curții Tinerilor la Fabrica de Țigarete (după ce în alți ani era organizată în diverse spații mai retrase din zona centrală) ar putea da greș din cauză că locația este mai departe de „sufletul petrecerii”, se pare că, în final, a fost o alegere reușită. 

„De fiecare dată când am plecat acolo, erau grupuri mici și mari care erau pe drum. Eu nu am simțit că a fost o locație izolată. (...) A fost full mereu”, a spus viceprimarul Vargha Fruzsina. 

Un aspect care a părut că „scârțâie” a fost parada care a marcat deschiderea Curții, de vineri de la prânz, care a avut vizibil mai puțini participanți decât în anii trecuți. S-ar putea să fim subiectivi când zicem că s-a simțit lipsa Asociației „Ecou”, una dintre organizațiile fondatoare, dar credem că merită să amintim acest aspect. 

Cât despre programele pentru tinerii români, care au fost ceva mai limitate decât pentru cei maghiari, viceprimarul a spus că „au fost foarte mulți la Chill Zone. Ieri seară m-am întâlnit acolo numai cu tineri români. Și au fost prezenți și la panelurile de discuții cu tineri antreprenori și sportivi”. 

Statistica pentru Curtea Tinerilor numără anul acesta 10 asociații de tineret partenere, 25 de organizatori și 17 voluntari, plus șapte persoane din partea Biroului de Tineret. 

9. Umbră peste Pro Urbe 

Simțim nevoia să amintim și aici, din nou, că, din păcate, și anul acesta titlul onorific Pro Urbe a fost umbrit de un schimb de reacții ale unor reprezentanți ai organizațiilor civice și politice românești și maghiare. Pentru cei care încă nu știu despre ce e vorba, le reamintim că, în ultima clipă, Consiliul Local Sfântu Gheorghe a schimbat premiantul care a reprezentat comunitatea românească, de la prof. ing. Maria Peligrad la prof. Mariana Drăgan. Decizia a fost luată ca urmare a noului conflict din jurul steagului municipiului reședință de județ, mai exact în urma unui proces deschis de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, cu care Maria Peligrad colaborează, în care Curtea de Apel Brașov a anulat hotărârea guvernului care prevedea aprobarea drapelului localității. 

10. Festivalul de Muzică Stradală a înveselit și vremea posomorâtă 

Nu în ultimul rând, credem că ar merita apreciați și artiștii stradali care au reușit să adauge un farmec aparte Zilelor Sfântu Gheorghe și să ne încânte cu ritmurile vesele, dragostea pentru muzică și atitudinea pozitivă. Anul acesta, prin câteva locații din oraș, la final de săptămână s-au plimbat mai mulți artiști și formații, respectiv cei pe care i-am remarcat mai cu seamă au fost Hlásznyik Attila – magic spray paint artist, Candyman Duo, Spontán Zenekar – muzică populară sau Selfish Murphy Acoustic Trio – Traditional Irish Music. 

Pe scurt, sau nu foarte pe lung, cam așa a arătat ediția cu numărul 29 a Zilelor Sfântu Gheorghe, eveniment organizat după doi ani de pauză din cauza pandemiei. Organizatorii au spus și că de mâine încep deja pregătirile pentru ediția aniversară 30. Anul acesta, din echipa de organizare au făcut parte 160 de persoane, implicate direct, și încă pe atâtea indirect (comercianți, meșteșugari, artiști), dar și 40 de voluntari. 

Iulia Drăghici – Taraș 

Au contribuit Diana Pantelimon și David Leonard Bularca

Foto: Facebook/Zilele Sfântu Gheorghe