În loc să se rezolve, problema pare să se acutizeze la Întorsura Buzăului 

Cu toate că se încearcă de câțiva ani să se „elibereze” străzile orașului Întorsura Buzăului de domnia câinilor vagabonzi, eforturile par să fie în zadar. Locuitorii spun, pe de o parte, pe bună dreptate, că trăiesc cu teama de a nu fi atacați, ei sau copiii lor, când întâlnesc în cale haitele de câini. Pe de altă parte, autoritățile subliniază că problema nu poate fi rezolvată așa ușor, mai ales că mulți dintre câinii care sunt în prezent pe străzi nu sunt comunitari, nici abandonați, ci au, de fapt, stăpâni – chiar dacă nu în adevăratul sens al cuvântului. 

Nemulțumirea cetățenilor din Întorsura Buzăului vizavi de problema câinilor care își fac veacul printre blocurile din oraș, dar nu numai, a început să fie din nou subiect de discuție în spațiul public de aici. 

„Îi văd aproape zilnic printre blocuri. Ideea este că fiind cu copiii mici, clar îți este frică pentru siguranța copiilor, dar și pentru siguranța adulților, pentru că nu știi cum reacționează. Câinii sunt foarte mari. În spațiile de joacă nu poți lăsa copilul să se joace liniștit tot de frica acestor câini”, ne-a spus Larisa Sporea, o tânără din Întorsura Buzăului. 

Nu este singura care crede astfel, iar din comentariile lăsate la o postare recentă publicată pe un grup de Facebook pe acest subiect s-a putut vedea acest lucru. 

Problema este cunoscută la nivelul autorităților locale. Este cunoscut și faptul că nu e o situație ușor de dus la capăt. Iar motivul principal este, spun atât autoritățile, cât și specialiștii în gestionarea câinilor comunitari, că aceste animale au, de fapt, stăpâni. 

145 de câini duși la adăpost în doi ani și jumătate; majoritatea au fost adoptați 

În august 2018, Primăria Întorsura Buzăului a încheiat un contract, valabil patru ani, cu Asociația Pentru Protecția Animalelor „Benji” din Târgu Secuiesc.  

Acesta prevede „delegarea prin concesiune a serviciului public de gestionarea câinilor fără stăpân al orașului Întorsura Buzăului pe o perioada de 4 ani”. Contractul stabilit atunci arată, potrivit SEAP (Serviciul Electronic de Achiziții Publice), că anual pot fi preluați de pe străzile din Întorsura Buzăului câte 80 de câini. Pentru fiecare, Primăria trebuie să plătească 314 lei. Timp de patru ani, costul maxim al contractului ar fi 100.480 de lei.  

De fapt, cei 314 lei sunt folosiți pentru costurile de capturare, dar și pentru întreținerea câinelui în adăpostul deținut de asociație, la Târgu Secuiesc, pentru 14 zile lucrătoare. După această perioadă, legal, administratorul poate să eutanasieze câinele. Însă nu se întâmplă așa, ci animalele sunt îngrijite în continuare până sunt adoptate. În acest timp, costurile sunt suportate de asociație, după cum ne-a explicat reprezentantul  Asociației Pentru Protecția Animalelor „Benji” din Târgu Secuiesc, Forró  Béla. 

În doi ani și jumătate de când s-a încheiat acest contract, de pe străzile din Întorsura Buzăului au fost capturați 145 de câini. Numai unul dintre aceștia a avut microcip. 

Dintre câinii capturați de această asociație, 11 au fost eutanasiați, în urmă cu doi ani, pentru că erau foarte bătrâni și foarte bolnavi. 

Restul, în afară de 16, au fost adoptați sau revendicați de stăpâni. Iar cei 16 amintiți sunt încă în adăpost. 

Tot datele pe care ni le-a furnizat pe loc Forró Béla arată că în 2019 au fost capturați peste 40 de câini. 

Din iarna aceasta, problema a căpătat noi dimensiuni. În sensul că, dacă anul trecut au fost luați de pe străzi în total puțin peste 30 de câini, în 2021, numai în luna ianuarie au fost preluați deja 11. Un record, spune reprezentantul Asociației Pentru Protecția Animalelor „Benji”. Din fericire, dintre aceștia, 6 au fost deja adoptați, adică în loc să „bântuie” pe străzile din oraș, și-au găsit un cămin al lor. 

Lege care nu se aplică și proprietari iresponsabili 

Din păcate, situația generală arată că problema câinilor care trăiesc pe străzi, în loc să se rezolve, capătă amploare. De ce? Potrivit explicației lui Forró Béla de vină este legislația, sau mai degrabă lipsa aplicării acesteia, pentru că deținătorii de câini nu sunt pedepsiți că nu respectă regula de a microcipa și steriliza câinii, obligativitate prevăzută în legea 258/2013, privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. 

„Cam 75 – 80% dintre câinii care sunt acum în spațiul public din Întorsura Buzăului au stăpâni, iar undeva la 15% sunt aduși. Din noiembrie 2020 încoace au apărut foarte, foarte mulți câini. A fost perioada în care femelele au intrat în călduri, iar oamenii iresponsabili au lăsat câinii în spațiul public. (...) Se vede, la câinii pe care îi capturăm, că sunt câini îngrijiți. Deci au un stăpân, dar nu putem ști cine este, pentru că nu sunt microcipați. (...) De pildă, săptămâna trecută am capturat de lângă școală un câine ciobănesc de Bucovina de 10 luni, se vede că a avut zgardă la gât, dar nimeni nu vine să îl revendice și nu găsim microcip”, ne-a explicat reprezentantul Asociației pentru Protecția Animalelor. 

Microcip și sterilizare

Planul, în continuare, potrivit lui Forró Béla, ar trebui să fie acela ca, împreună cu poliția din oraș, cu medicul veterinar de circumscripție și autoritățile locale să se realizeze o analiză a situației tuturor câinilor din oraș: câți sunt sterilizați, câți au microcip de identificare și dacă nu au, să se afle de ce nu au, mai ales că aceasta este o obligație prevăzută de lege. 

În mod normal, legislația spune că proprietarii de câini care nu se supun prevederii de a pune microcip de identificare animalelor pe care le dețin se pedepsește cu amendă între 2.000 și 5.000 de lei. Totodată, și pentru că nu își sterilizează câinii care nu sunt de rasă, adică pentru care nu au pedigree, proprietarii pot fi buni de plată cu sume între 5.000 și 10.000 de lei. Totuși, acest lucru nu se întâmplă, spune Forró Béla. 

Cel mult (cel mult!) se dau amenzi între 300 și 500 de lei pentru abandonul animalelor în spațiul public (contravenție greu de dovedit), care pot fi plătite la jumătate în 15 zile. Așa s-a rezolvat o parte din problemă la Târgu Secuiesc, a punctat acesta. 

„Până acum am încercat totul pe cale amiabilă. Ne-am dorit ca să îi facem pe oamenii din Întorsura Buzăului să vadă că suntem acolo, facem totul civilizat. Vrem să înțeleagă de bunăvoie. Dar a trecut atâta timp, că de acum încolo nu mai putem lăsa, pur și simplu, să meargă cu vorbe bune. Sigur trebuie să înceapă amenzile. Eu cunosc fiecare câine, știu de unde vine. Am foarte multe filmări, fotografii cu câini care sunt afară și apoi intră în curte. Chiar am vorbit cu proprietarii să nu mai lase câinii pe drum, mi-au zis că nu îi mai lasă și apoi i-am găsit iar”, a explicat Forró Béla. 

„Problema nu este la noi, este în altă parte. Noi totdeauna suntem nevoiți să cheltuim bani din cauza cetățenilor care nu respectă legea”, ne-a spus marți, când l-am contactat în legătură cu subiectul câinilor de pe străzi, primarul din Întorsura Buzăului, Raul Urdă. 

Operaționalizarea adăpostului orașului 

Edilul din Întorsura Buzăului ne-a spus și că în prezent se poartă discuții cu persoane interesate să pună în funcțiune adăpostul construit din bugetul orașului în urmă cu câțiva ani, dar care nu a fost operaționalizat din cauza costurilor ridicate pe care le implică un astfel de serviciu. Când s-a finalizat construcția, autoritățile de atunci au ajuns la concluzia că iese mai ieftin dacă serviciul de gestionare a câinilor abandonați se face cu ajutorul unei firme specializate, către care se deleagă un contract. De la asociația „Benji”, autoritățile locale primesc, pe lângă factură, și un raport de capturare și unul de cip-are, semnat de un veterinar, cu cod și tot ce înseamnă această procedură, iar la unii câini, în plus, acolo unde este cazul, mai sunt atașate și procese verbale de adopție sau revendicare. 

„Este o asociație care își dorește salvarea câinilor. Nu fac bani din asta. Interesul lor este să dea spre adopție cât mai mulți câini”, a mai spus primarul Raul Urdă. 

Totuși, se pare că există intenția ca pe viitor să se încerce deschiderea adăpostului de la Întorsura Buzăului, care nu a fost niciodată folosit în scopul în care a fost construit. Raul Urdă spune că sunt discuții cu asociații din Brașov, iar dacă cineva se va arăta interesat, atunci le va pune la dispoziție gratuit spațiul și le va acorda sprijinul. 

„Primăria este dispusă să dea în folosință gratuită acest adăpost unei asociații de protecția animalelor. Dacă cineva, și facem anunț în mod public, e interesat să preia acest adăpost fără niciun fel de taxă îl predăm, ba mai mult, o să plătim și pentru câinii care sunt duși acolo de pe domeniul public”, a spus Raul Urdă. 

Campanie de sterilizare gratuită, în plan 

Primarul din Întorsura Buzăului a precizat și că sunt discuții să se inițieze o campanie de sterilizare gratuită a câinilor cu stăpân din oraș și să vină și astfel în sprijinul proprietarilor, respectiv să se facă încă un pas spre rezolvarea problemei câinilor abandonați.

Reprezentantul Asociației „Benji” a spus el însuși că atât timp cât cetățenii care dețin câini nu vor înțelege că trebuie să fie responsabili, să nu mai lase câinii să iasă din curți și să se înmulțească necontrolat, fenomenul nu va fi oprit, oricât efort se va depune și oricâți bani vor cheltui autoritățile locale. Ba dimpotrivă. Și în plus, cei care au de suferit până la urmă sunt nu doar ceilalți oameni, care trăiesc în frică, disconfort și mai săraci, pentru că din bugetul local este suportat costul pentru rezolvarea problemei, dar, până la urmă și câinii, care, în definitiv, nu au nicio vină. 

„De acum încolo, o să facem tot posibilul să oprim fenomenul câinilor comunitari. Până acum am încercat să preluăm câinii fără stăpân. Dar acum știu sigur, sigur, că am și dovezi, că sunt cu deținător. De la ei putem opri fenomenul. (...) Altfel nu se poate. Trebuie să înțeleagă și oamenii din Întorsura Buzăului că doi ani și jumătate au fost de ajuns ca iresponsabilii să stea liniștiți. De acum încolo nu o să mai stea. Ori de câte ori voi vedea, o să fac sesizare la poliție, cu fotografii, declarații și orice. Dar trebuie să înceapă și amenzile, pentru că altfel fenomenul nu o să dispară niciodată”, a încheiat Forró Béla. 

Sursa foto: Observatorul de Covasna și Facebook/ Larisa Sporea