De ce este colectarea selectivă din casă o verigă importantă în sistemul de management al deșeurilor din județ 

Orice gunoi merită o nouă șansă. În ciuda direcției poetice, subliminale, pe care o poate lua reportajul care urmează, o să ne rezumăm la a trata mesajul ad litteram, așa cum vine el, pentru că aceasta ar putea fi pe scurt concluzia vizitei de lucru de miercuri, derulată la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna, situat la Leț. La aproape doi ani de la inaugurare, aici se ating ținte după ținte impuse de UE și mai mult decât atât, județul a ajuns să fie lider în lucrul cu deșeurile, un exemplu pentru România, după cum o spun chiar experții în domeniu. Ideea după care se ghidează acest spațiu ar fi aceea că aproape orice deșeu poate căpăta o nouă utilizare, o nouă „viață” dacă putem spune așa, dacă este sortat și depus corespunzător. Iar cel mai important este că „destinul” gunoiului este decis în fiecare gospodărie și e „la mâna” fiecărui om. 

„E important ca fiecare casă, gospodărie, familie să colecteze selectiv deșeurile”. Am auzit poate fiecare dintre noi acest lucru, însă miercuri, în urma unei vizite la Centrul de la Leț, am și văzut de ce. De fapt, gunoaiele noastre nu se evaporă în aer o dată ce ies pe ușa casei noastre, ci din contră, intră într-un întreg proces de gestionare, consolidat, din fericire pentru județul Covasna, pe știință și legislații europene destul de stricte. Din toată această poveste nu câștigă doar mediul, care e astfel mai sigur și protejat pentru ca și generațiile viitoare să se bucure de măreția lui, ci și gunoaiele, care, astfel primesc o nouă șansă, generând noi venituri prin procesare și căpătând noi scopuri. 

Selectarea/ fracționarea, un pas uriaș înainte

Județul Covasna se laudă, la ora actuală, cu o rată de colectare selectivă care se ridică la 20%, lucru mare pentru România, după cum ne-au explicat experți internaționali. La aceste cifre se adaugă și rata de 33% pentru deviere. Ce înseamnă? Că din toate deșeurile din județul Covasna care ajung la Centrul de la Leț, puțin peste 30% sunt „salvate” de la groapa de gunoi și primesc noi destinații: reciclare, incinerare, compostare și așa mai departe. Ținta este ca până în 2020 să se ajungă la 50% rată pentru deviere, spun specialiștii, fapt aproape imposibil de realizat deocamdată și în niciun caz posibil fără sprijinul cetățenilor care trebuie să înceapă pre-sortarea încă din casă. 

„Am demonstrat  cu cifre că această colectare selectivă în patru fracții că e un pas uriaș înainte, pentru că am ajuns de la 1,2 la 20% rată de colectare selectivă în mediul rural. Avem deviere de 30 – 33% la Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, cifre imense. (...) Cu cât aruncăm mai puțin în groapă, cu atât e mai bine. Haideți să reciclăm, haideți să compostăm individual și să depunem (n.red. la groapa de gunoi) cât mai puțin”, ne-a explicat președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară-ADI „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în Județul Covasna” (ADI-SIMD Covasna), Ambrus József. 

Cum se reciclează corect 

Centrul de la Leț are în total 62 de angajați, deci a creat și 62 de locuri de muncă. Totodată, implementează și sistem informatic care oferă date în timp real, care se dorește a fi copiat și în alte județe, are stație de epurare, groapă de gunoi realizată după cele mai înalte standarde de mediu, stație de sortare, stație de compostare și nu numai. Dar întreg mecanismul nu poate funcționa la capacitate maximă dacă nu este ajutat și de omul, de la care pleacă și deșeul. 

Prima regulă de reciclare corectă este respectarea recomandărilor operatorilor de salubritate. Este un mit faptul că deșeurile se aruncă oricum în același loc, odată ce ajung în mașinile de colectare, spun, răspicat specialiștii. 

În mediul rural este interzisă amestecarea deșeurilor biodegradabile ( legume stricate, fructe, coji, iarbă, pământ, crengi etc.) cu celelalte deșeuri. Acestea pot fi depozitate și transformate în îngrășământ. Mai mult, nici nisipul sau pietrele nu au ce căuta în sacii de gunoi, pentru că nu fac altceva decât să atârne la cântar și să umple groapa de gunoi unde ajung deșeurile inutile. 

Celelalte deșeuri care intră în curtea Centrului de la Leț sunt împărțite în cel puțin 18 categorii. Pentru asta lucrează peste 40 de oameni, zilnic, între orele 07:00 și 23:00. 

Printre aceste fracții se numără: PET albastru, PET alb, PET verde, PET floral (recipiente de ketchup, maioneză), HDP (cutii de vopsea sau de detergent lichid), lăzile de bere, lăzile de fructe negre, folia, cartonul, aluminiul, sticla, metalul (conserve), plastic valorificat prin incinerare. 

„E cel mai important să nu umplem groapa de gunoi, să nu facem o piramidă peste cinci ani. De asemenea, pentru valorificarea deșeurilor selective, trebuie să le separăm, să învățăm să facem asta și să nu punem cadavre de animale, textile, acumulatori în deșeurile selective, pentru că nu e locul lor. Ar trebui să spălăm selectivele. PET-urile conțin lichide și se amestecă și formează mirosuri de nesuportat”, ne-a explicat șefa stației de sortare, Beder Emese. 

Aceasta ne-a mai spus că angajații stației au găsit, în cei doi ani de muncă, printre gunoaie diverse ciudățenii, de la bani, la bijuterii de aur, la cadavre de animale, textile și jucării care ar fi putut fi donate. 

În ceea ce privește colectarea selectivă la bloc, aceasta s-ar putea face foarte simplu, ne-a mai împărtășit Beder Emese: „În apartament, că la bloc stau și eu, putem să avem trei coșuri, dacă nu avem spațiu: biodegradabil, menajer și selectiv. De aici, când mergem jos la container le putem selecta din nou. Așa fac și eu acasă”. 

La Sfântu Gheorghe, operatorul de salubritate Tega a început un program pilot desfășurat pe 11 străzi, în care de două ori pe săptămână se colectează deșeurile biodegradabile, din recipientul pus la dispoziție de companie, astfel încât să se evite amestecarea menajerului cu deșeurile care pot deveni compost. 

„Chiar dacă facem de doar două săptămâni, avem niște reacții pozitive. Dintre cei pe care nu i-am găsit acasă, 50 de persoane au venit la sediu să ridice recipientele. Eu zic că e un număr bun. Și cantitatea pe care o adunăm e curată”, ne-a declarat directorul Tega, Máthé László.  

Acesta punctează că programul este pilot și că va fi adaptat în funcție de reacțiile și rezultatele acestui prim test. 

„Covasna este un exemplu, și ca județ, și ca entitate. În orașele mari, cum e Clujul sau București, oamenii nu se cunosc. Aici relaționează cu vecinii și poate le e rușine să pună în pubelă pietre, dar trebuie foarte mult lucrat cu populația. (...) Județul Covasna este un exemplu pentru cum fiecare realizează că vine cu o parte, dar dacă celălalt nu vine, atunci totul se prăbușește. Este un model din punct de vedere instituțional, organizațional și așa mai departe. (...) Omul trebuie să facă exact ce spune operatorul. Dacă primește o pubelă, în ea să pună exact ce zice salubristul. Dacă nu participă la procesul de selectare, îl blochează. Pe măsură ce vor participa, pe aceeași măsură, vor putea, prin dezvoltarea sistemului, să piardă o parte din deșeuri și să nu le mai plătească”, ne-a explicat miercuri și membrul în conducerea Asociației Mondiale a Deșeurilor pe Europa de Est, Alexei Atudorei. 

Cine trebuie să îi tragă la răspundere pe cetățenii indisciplinați 

Legislația europeană prevede că autoritățile locale sunt cele care au atribuții și ar trebui să îi tragă la răspundere pe cetățenii indisciplinați care nu vor sub nicio formă să se conformeze regulilor. Totuși, acest lucru nu se întâmplă, spun specialiștii, care nici nu sunt optimiști că se va întâmpla curând. În state ca Germania sau Franța, oamenii sunt iertați la prima abatere și informați cu privire la colectarea selectivă, ulterior pot fi amendați cu până la un sfert din salariul minim, adică penalizări de ordinul sutelor de euro, au mai punctat experții în gestionarea deșeurilor. 

„E total descurajant. O dată ai încălcat regula aia. Românul care merge să lucreze în străinătate nu devine mai ecolog din principiul că a trecut granița, ci intră în sistem fiindcă știe că îl arde la buzunar. E un sistem care și la noi ar putea funcționa, numai că primarii noștri trebuie să se maturizeze”, a spus miercuri și directorul companiei care administrează Centrul de la Leț – Eco Bihor, Pásztai Zoltán. 

Perioada comodității nu mai există 

Sfaturile specialiștilor în gestionarea deșeurilor este că a venit timpul să se revină la timpuri mai simple, ca în anii în care se foloseau pungi de transport de rafie sau când PET-urile erau rareori folosite. 

„A dispărut perioada comodității. Trebuie să revenim la vechile obiceiuri, când se mergea cu sacoșa de rafie la cumpărături. Asta înseamnă să refuzăm pungile, prevenirea deșeurilor. (...) Câteva magazine au eliminat plasticul prin faptul că poți să cumperi în propriul tău recipient. Trebuie să renunțăm la comoditate, oamenii să revină la niște obiceiuri mai vechi. Cum până acum s-a băut apă de la robinet, se poate și de acum încolo. Sau măcar în sticlă de sticlă, care poate fi reutilizată de nenumărate ori, spre deosebire de plastic, care are doar două sau trei cicluri de viață. Oamenii trebuie să fie parteneri și să nu ne acuze pe noi, firmele implicate, publice sau private, că urmărim doar avantaje financiare. (...) Obligația noastră este de a reduce tot ceea ce ni s-a solicitat de Uniunea Europeană. Cât timp suntem membri, trebuie să ne punem cravata”, a punctat directorul Eco Bihor. 

Se simte la buzunar 

În definitiv, toată lăfăiala asta în mrejele consumerismului nu face decât să producă noi și noi costuri, care vor duce, în definitiv și la majorări de facturi de salubritate, mai spun experții. 

„De la 1 ianuarie s-a introdus taxa de economie circulară de 30 de lei pe tonă. Să vină cineva să spună dacă a trebuit să plătească mai mult de 7 lei la rural sau 9 lei la urban. Nu mă refer la tariful diferențiat, ci la tariful normal. Nu a trebuit să plătească nimeni în plus pentru că am reușit ca într-un an de zile să reducem de la 50.000 de tone depozitat, la 39.000 de tone. Salubriștii au fost în măsură să acopere acești 30 de lei de taxă de economie circulară și nu a trebuit să creștem. În schimb, vine ianuarie 2020, în care taxa crește de la 30 de lei la 80 de lei. Asta nu mai poate fi acoperită, va fi o creștere de tarif, dar tot prin faptul că mergem într-o direcție bună, această creștere va fi suportabilă. Nu suntem în situația în care să creștem 3 lei, 4 lei, să ne dăm seama peste o lună că tot sistemul s-a prăbușit pentru că nu mai are suportabilitate”, ne-a explicat Ambrus József. 

Se lucrează la planul județean de gestionare a deșeurilor 

Din această lună, o serie de experți au început să lucreze la un plan de gestionare a deșeurilor la nivel județean, care să ofere direcțiile de urmat pentru anii viitori. 

„Prin acest plan vom identifica foarte clar ce trebuie făcut pentru viitor. Acum, una peste alta, putem zice că județul stă bine la nivel de ținte și toate cele. Dar în 2025 țintele pe deșeuri, datorită directivelor europene, se schimbă. Trebuie să stabilim de ce instalații ar mai fi nevoie, ce se mai poate face. De abia am început. Suntem la faza de colectare de date”, ne-a declarat unul dintre coordonatorii Planului, Călin Trelea. 

De menționat este că reportajul de față a fost realizat în urma unei vizite de lucru, organizată de ADI-SIMD și partenerii, în care s-a dorit ca jurnaliștii covăsneni să fie martorii proceselor derulate la Centrul de Management al Deșeurilor, ca parte a unei etape de prezentare a acestui loc, unde s-au investit peste 8 milioane de euro. Astfel de programe s-au derulat, spun coordonatorii, și cu elevi, peste 2.000 până în prezent, specialiști de la Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, profesori de chimie, biologie și alții, care au putut vedea cu ochii lor de ce este important să acorde mai multă atenție în problematica gestionării deșeurilor. Aleșii locali vor putea în curând avea parte de astfel de experiențe, iar în viitorul apropiat vor putea fi organizate vizite cu orice fel de grupuri interesate, ne-au mai spus organizatorii. 

„Sper ca în doi, trei ani de zile mare parte din populație să vadă ce se întâmplă aici”, ne-a mai spus Ambrus József. 

Dacă mi se permite, aș încheia reportajul cu încă o concluzie, pe lângă aceea că „orice gunoi merită o nouă șansă” și o poate primi dacă este sortat cum trebuie. Milioanele de euro, decontate până la urmă din buzunarele contribuabililor, investite în sisteme de ultimă-generație nu vor putea atinge performanța scontată dacă oamenii, noi cei care producem aceste deșeuri în primul rând, nu înțelegem cât de valoros este efortul depus în selectarea deșeurilor și nu facem mici pași în protejarea mediului înconjurător, care și așa ne rabdă multe. Dar nu la nesfârșit.