Conducerea Centrului de Transfuzii Sanguine Sfântu Gheorghe face un apel ca oamenii să doneze sânge în mod regulat

Atât statisticile naţionale, cât şi statisticile Centrului de Transfuzii Sanguine din Sfântu Gheorghe arată că numărul donatorilor de sânge este în scădere. Motivele acestui fenomen sunt multiple, printre care şi îmbătrânirea populaţiei sau creşterea numărului de transplanturi. În ideea prevenirii unei crize majore de sânge, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine din Sfântu Gheorghe, doctorul Andy Rosin, face apel ca oamenii să doneze sânge în mod regulat.

„Nu e nevoie de donare doar în cazuri de genul celui de la Colectiv. Nu este nevoie de donare numai când se dă la televizor. Nevoia de sânge este permanentă, iar numărul pacienţilor care au nevoie de transfuzie este relativ constant”, ne-a spus dr. Andy Rosin, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine, care a mai precizat: „Vorbim despre o scădere mare, din motive pe care nimeni nu le înţelege. Cert este că a crescut numărul de transplanturi şi că a crescut enorm cererea de produse de sânge. Suntem descoperiţi. Bucureştiul, de pildă, nu recoltează nici a zecea parte din cât i se solicită. În capitală sunt 60 de spitale, nu ca la noi cu două spitale în judeţ”.

Directorul Centrului de Transfuzii Sanguine din reşedinţa de judeţ atrage atenţia oamenilor şi asupra faptului că sângele este o resursă limitată. „Sângele este o resursă care nu este infinită. Populaţia are un anumit număr de indivizi. Nu putem să recoltăm de la 100 de oameni, deşi sunt numai 90. Pe de altă parte, în România populaţia a început să fie îmbătrânită. Cei care erau donatori au început să nu mai fie calificaţi pentru asta din cauza vârstei. Sporul natural de populaţie în România este negativ. În judeţul Covasna a fost negativ dintotdeauna, deci noi şi aşa ne confruntăm cu o populaţie îmbătrânită, iar nevoile de sânge sunt din ce în ce mai mari pentru că s-a diversificat patologia şi au apărut terapii care acum 10 ani nu erau. Pe atunci se făcea un transplant de ficat o dată pe an, iar acum se fac sute într-un singur an. Din aceste motive nevoia de sânge este permanentă şi este în creştere. Dacă nu folosim raţional sângele pe care îl avem, atunci nu am făcut nimic”.

Până anul trecut, oamenii aveau dreptul să doneze sânge doar în judeţul de reşedinţă. Potrivit dr. Andy Rosin, de la 1 ianuarie 2016 situaţia s-a schimbat. „De acum oamenii pot dona oriunde în ţară. Dacă sunt în concediu la mare, pot să doneze acolo. Acest lucru nu se cunoaşte şi din păcate, pe timp de vară, numărul donatorilor scade considerabil”, spune Rosin.

Donarea de sânge nu este numai „o formă de agregare socială şi de solidaritate”, ci are şi efecte benefice asupra organismului. „Donarea de sânge obligă organismul să producă sânge proaspăt. Toţi donatorii spun că după donare se simt mult mai bine şi mai odihniţi, ca după o vacanţă la munte. Toată lumea ar trebui să doneze în măsura în care se califică pentru asta”, a spus dr. Andy Rosin.

Condiţii de donare

Donarea poate fi făcută de persoanele care au vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani şi o greutate minimă de 55 de kilograme în cazul femeilor şi 57 de kilograme în cazul bărbaţilor. În plus, donatorii trebuie să aibă o stare de sănătate bună, să nu ia tratament cronic, să nu fi avut vreo infecţie în ultimele zece zile şi nici intervenţii chirurgicale de niciun fel în ultimele două săptămâni. Mai mult, aceştia trebuie să mănânce foarte bine cu o seară înainte de donare şi în dimineaţa donării, dar să evite grăsimile şi alcoolul. „Trebuie să bea multe lichide, cel puţin un litru înainte de donare şi circa 2 litri în seara dinaintea donării. Nu este relevant dacă mănâncă dulciuri, ba este chiar recomandat”, a precizat doctorul Rosin, care a mai completat că o altă condiţie esenţială a donării este alfabetizarea donatorului: „dacă nu este alfabetizat, atunci nu poate să completeze chestionarul obligatoriu. În plus, este absolut necesar ca donatorul să doneze în cunoştinţă de cauză”.

Colecte mobile

Doctorul Andy Rosin a precizat că una dintre soluţiile identificare pentru creşterea numărului donatorilor şi în perioada de vară, când acesta scade cu circa 30%, este colecta mobilă. „Ne propunem să facem o colectă mobilă mare la Întorsura Buzăului pentru că aici vin mulţi oameni. De asemenea o să mergem şi la Breţcu, unde întotdeauna avem o colectă minunat de bună, la Covasna şi probabil la Baraolt. O să încercăm să facem colecte mobile periodic şi cât mai frecvent cu putinţă, dar nu putem prea des pentru că distanţa între două donări trebuie să fie de minim trei luni”, a declarat acesta.

Programul de recoltare la Centrul de Transfuzii din Sfântu Gheorghe

Centrul de Transfuzii din Sfântu Gheorghe, situat pe strada Banki Donath, funcţionează de luni până vineri, între orele 8 şi 11. Motivul programului restrâns este explicat de directorul Centrului: „Fiecare angajat lucrează, aşa cum este normal, opt ore pe zi. Chiar dacă recoltarea durează doar trei ore, după aceasta, sângele trebuie prelucrat, testat şi preparat, iar procesul consumă foarte mult timp”.

Potrivit directorului, Centrul de Transfuzii din Sfântu Gheorghe are capacitatea de a recolta sânge chiar şi de la 50 de pacienţi într-o singură zi, fără probleme. În plus, acesta a mai precizat: „Faţă de acum şapte ani am diversificat foarte mult gama de produse pe care le facem aici. Covasna a fost primul judeţ care nu a mai livrat pungi de sânge, ci doar produse din sânge. Noi cu o donare ajutăm doi sau trei pacienţi”.

Donarea nu este remunerată

Fiecare donator care se prezintă la Centrul de transfuzii beneficiază, pe lângă un set gratuit de analize, şi de şapte tichete de masă.

„Noi le oferim donatorilor şapte tichete de masă, dar vreau să se înţeleagă foarte clar că nu este vorba despre o remuneraţie. Prin tradiţie, de la începuturile transfuziei şi până astăzi, donatorul beneficiază, după donare, de o masă caldă. Pe vremuri centrele de transfuzie aveau bufete de incintă. Noi la această oră nu mai dispunem nici măcar de personal medical suficient, fapt pentru care nici nu putem să vorbim de bucătari sau chelneri. De aceea s-a ajuns la soluţia tichetelor de masă, ca o metodă de păstrare a tradiţiei”, a explicat Andy Rosin.

Doctorul covăsnean a mai precizat că remunerarea donatorilor direct în bani nu este deloc o idee bună. „Un om care vine ca să ajute, nu pentru vreun interes personal, e conştient că dacă este bolnav, atunci nu are rost să vină să mintă, pentru că nu are de ce. Scopul lui este de a ajuta. Pe de altă parte, un om care are nevoie de bani e tentat, chiar dacă are HIV, să nu zică nimic. Donatorul voluntar şi neremunerat e mult mai sigur decât cel plătit, pentru că există garanţia criteriilor morale”.

Autotransfuzia, cea mai puţin periculoasă formă de transfuzie

Pe lângă donare, o altă modalitate care poate ajuta la evitarea unei crize cauzată de lipsa de sânge, de altfel şi singura modalitate de donare ţintită permisă prin lege, este autotransfuzia. Pacientul care ştie că urmează să beneficieze de o operaţie programată are posibilitatea să doneze sânge pentru el însuşi.

„Pacienţii care au operaţiile programate, care nu sunt realizate în regim de urgenţă, cum ar fi operaţia de protezare de şold, ar trebui să vină la noi să le colectăm sângele pentru autotransfuzie. Transfuzia, ca orice act medical, comportă pericole. Mai mult, transfuzia este cea mai frecventă formă de transplant. Oamenii trebuie să ştie că cele mai puţine riscuri sunt la autotransplant. Nimeni nu îşi poate respinge propriul ţesut şi nimeni nu se poate infecta de la el însuşi. Este preferabil ca pacientul să ştie că autotransfuzia este cea mai puţin periculoasă formă de transfuzie”, a spus Andy Rosin.

Întâlnirea specialiştilor din România în domeniul transfuziilor, la Sfântu Gheorghe

Potrivit doctorului Andy Rosin, în perioada următoare la Sfântu Gheorghe va avea loc o întâlnire a specialiştilor români în domeniul transfuziilor.

„Pentru toate ramurile medicale există societăţi de profil: societatea de gastroenterologie, societatea de cardiologie şi aşa mai departe. În domeniul transfuziilor nu există. De asemenea, aproape în toate domeniile există un manual, în România nu se găseşte nici un manual de medicină transfuzională. În perioada următoare o să avem o întâlnire generală aici la Sfântu Gheorghe şi o discutăm despre rolurile unei astfel de societăţi”, a precizat directorul Centrului de Transfuzii Sanguine din Sfântu Gheorghe.