SPORT 1 iunie 2018

Atleți covăsneni la Internaționalele României

de Observatorul de Covasna | 260 vizualizări

La Cluj-Napoca, pe Cluj Arena, vor avea loc, în 2 și 3 iunie, Campionatele Internaționale de atletism ale României. La această competiție participă Cosmin Trofin și Claudia Bobocea, ambii legitimați la CSM Sfântu Gheorghe. Ei vor lua startul și la cea de-a doua etapă de calificare, pentru Campionatele Naționale.

În zilele de 25 şi 26 septembrie 1948, pe Stadionul „Republicii” din Bucureşti (reinaugurat cu acest prilej după distrugerile bombardamentelor din cel de al doilea război mondial), s-a desfășurat prima ediţie a competiţiei, sub titulatura Campionatele Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române.

Au fost programate 27 probe (19 la masculin şi opt la feminin), la care au luat parte sportivi din patru ţări (Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, România). Printre aceştia, s-au aflat Olga Gyarmati, Imre Nemeth (ambii din Ungaria) şi Emil Zatopek (Cehoslovacia), cei care câştigaseră titlurile olimpice la săritura în lungime, aruncarea ciocanului, respectiv, 10.000 m, la Londra, cu numai câteva săptămâni în urmă.

Întrecerile s-au disputat anual, cu opt excepţii: 1959, 1964, 1965, 1966, 1973, 1974, 1975 şi 1981.

Cele 62 de ediţii desfăşurate până în prezent au fost găzduite de cinci localităţi, Bucureşti (54), trei la Piteşti (1989, 2015, 2016), câte două la Constanța (2010, 2011) și Cluj Napoca (2014, 2017) şi una la Poiana Braşov (1968), urmând ca în acest an orașul de pe Someșul Mic să se regăsească din nou pe harta marilor întreceri atletice.

Gazdele propriu-zise au fost șapte stadioane: „Republicii” din Bucureşti (de 25 de ori), „23 August” - ulterior „Naţional” și apoi „Lia Manoliu” din Bucureşti (de 22 de ori), actualmente Arena Națională nemaifiind dotată cu pistă; „Dinamo” Bucureşti (de șapte ori), „1 Mai” – actual Nicolae Dobrin din Piteşti (de trei ori), „Farul” din Constanța (de două ori), ca și Cluj Arena, „Poiana” din Poiana Braşov, o singură dată.          

În decursul anilor, la întreceri au luat parte atleţi şi atlete din 60 de ţări, reprezentante ale tuturor continentelor lumii. Cele mai multe națiuni (câte 22), au participat la ediţiile din 1968 şi 1969. În anul 1956, au concurat sportivi din 21 de ţări, iar în 1957 şi 1963 din câte 20. Ediţiile cu participările cele mai restrânse au fost în anii 2009, 2010 (două ţǎri), 1952 (trei ţări), 1948 şi 1993 (ambele cu patru ţări) şi 1949 (cinci ţări).

Cele mai multe participări (62, deci „integral”) au fost înregistrate, normal, de către ţara noastră. Urmează Ungaria (39 participări), Bulgaria (37), R.D. Germană (30), Polonia şi Turcia (fiecare cu 25), Cehoslovacia, Iugoslavia şi Grecia (fiecare cu 24), U.R.S.S. (21), Cuba (20), Republica Moldova (20) etc.

Un număr de 11 ţări (R.P.D. Coreeană, SUA, Italia, Chile, Jamaica, Kenya, Libia, Macedonia, Mexic, Mongolia, Marea Britanie, Belgia, Senegal, Siria, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Tunisia, Egipt şi Venezuela) au participat la câte o singură ediţie a „Internaţionalelor” României.

De-a lungul anilor, întrecerile s-au disputat la un număr de 51 probe (25 la bărbaţi şi 26 la femei). Nu au lipsit din programul întrecerilor de la nici una dintre cele 62 de ediţii desfăşurate până în prezent, următoarele opt probe: 110 mg, 400 mg, săritura în înălţime, aruncarea suliţei (bărbaţi) şi 800 m, săritura în lungime, aruncarea discului, aruncarea suliţei (femei).

Întrecerile diferitelor ediţii ale „Internaţionalelor” României au fost onorate de prezenţa a numeroase nume mari, adevăraţi „monştrii sacri” ai atletismului mondial. Între aceştia, s-au aflat 22 de campioni olimpici, 34 de campioni europeni, 35 de recordmani mondiali, din rândurile cărora menţionăm : Vladimir Kuţ, Galina Zâbina, Nina Ponomareva, Elvira Ozolina (U.R.S.S.), Emil Zatopek, Dana Zatopkova, Helena Fibingerova (Cehoslovacia), Parry O’Brien, Ira Murchison, Willie Williams, Bob Gutowski (S.U.A.), Imre Nemeth, Joszef Csermak, Gyula Zsivotsky, Olga Gyarmati (Ungaria), Adolfo Consolini, Guiseppe Dordoni (Italia), Ulrike Meyfarth (R.F.G.), Janusz Sidlo (Polonia) etc.

În acelaşi timp, întrecerea a constituit şi o adevărată „rampă de lansare”, mulţi dintre competitori devenind ulterior „nume sonore” pe mapamond.

Astfel, 27 de atleţi şi atlete au devenit, după participarea lor la „Internaţionalele” ţării noastre, campioni olmpici. Dintre cei care s-au prezentat la aceste întreceri, mai mult sau mai puţin ca „iluştrii necunoscuţi” şi care au devenit, ulterior, lideri în competiția guvernată de cele cinci cercuri îngemănate, menţionăm pe: Gaston Roelants (Belgia), Piotr Bolotnikov, Viktor Ţâbulenko (U.R.S.S.), David Hemery (Marea Britanie), Mahommed Gammoudi (Tunisia), Ludwik Danek (Cehoslovacia), Klaus Wolfermann (R.F. Germania), Bill Toomey (S.U.A.), Alberto Juantorena, Maria Caridad Colon (Cuba), Ivanka Hristova (Bulgaria), Karin Balzer, Angela Voigt, Evelyn Schlaak (R.D.Germania) etc.

Cristian Frisk

Distribuie articolul:  
|

SPORT

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.