Scafandrul Szabo Jeno, care a fost fascinat încă din copilărie de lumea subacvatică, s-a dedicat, profesional, proiectelor de educaţie ecologică și recuperării copiilor cu nevoi speciale, prin terapii multisenzoriale.

Szabo Jeno are aproape 50 de ani, și, deşi e îndrăgostit de lumea subacvatică, nu trăieşte în apropierea mării sau a unui ocean, ci în judeţul Covasna, unde a amenajat un lac și a făcut un centru de cercetări subacvatice.

Acesta a absolvit Facultatea de Geologie din Cluj, iar în anul 1994 a obţinut brevetul internațional de instructor. A avut șansa de a lucra în studenţie cu celebrul căpitan Jacques Ives Cousteau, iar câţiva ani mai târziu a făcut parte din echipa care a descoperit cetatea scufundată Callatis (Mangalia).

De-a lungul timpului, a iniţiat şi derulat mai multe proiecte inedite, cum ar fi şcoala pentru surdomuţi, unde aceştia erau ajutaţi să desluşească sunete şi să înveţe cuvinte în cadrul unor audiţii subacvatice, prin intermediul vibraţiilor.

La Centrul de cercetări subacvatice din localitatea Dalnic, Szabo Jeno face cursuri de scufundări, organizează diferite evenimente subacvatice, inclusiv nunţi, precum şi programe de educaţie ecologică pentru copii.

„Oamenii fug de responsabilitate (...) şi asta dorim să schimbăm. Noi suntem responsabili de cei şi ceea ce este lângă noi. Eu sunt responsabil dacă văd PET-ul acela pe jos. Nu trebuie să mă duc în Congo sau undeva departe, ca să salvez lumea. Nu. Lângă mine, pe stradă, dacă cineva cade, este datoria mea să îl întreb cu ce îl pot ajuta. Asta nu ţine nici de timp, nici de buget. Este foarte simplu, trebuie să te uiţi în dreapta şi în stânga ta (...) Asta încercăm să insuflăm copiilor - responsabilitatea. Trebuie să avem responsabilitate pentru faptele noastre, pentru ceea ce facem sau nu facem”, a declarat Szabo Jeno, pentru AGERPRES.

Acesta organizează, de asemenea, terapii multisenzoriale pentru copiii cu deficienţe, precum autism şi sindrom Down, îmbinând terapia asistată de peşti Koi şi caraşi aurii, cu meloterapia şi hidroterapia.

„Sunt două tipuri de activităţi pe care le desfăşurăm în această perioadă, una este partea de terapie pentru copiii cu nevoi speciale şi care este un proiect care a început odată cu vacanţa de vară şi ţine până pe 30 august, şi partea cealaltă, partea de scufundări şi partea de educaţie, de protejare a mediului subacvatic, care este un proiect care merge non-stop, cu excepţia iernii, şi care se bucură de succes”, a declarat Szabo Jeno.

Terapia cu unde sonore subacvatice pentru copiii cu nevoi speciale este gratuită, proiectul fiind cofinanţat de Fundaţia Orange.

„Cei care doresc sunt bineveniţi (...) La ora actuală, funcţionează atelierul numărul unu, unde se fac terapii, atelierul numărul doi - care este pentru părinţi, unde, separat, părinţii pot să vadă ce se întâmplă la activităţi, dar pot să pună întrebări unui psihopedagog, unui voluntar, să afle despre proiect, ce se întâmplă, cum se întâmplă, de ce se întâmplă aşa şi nu altfel (...) şi atelierul numărul trei, care, după părerea mea este cel mai important. (...) Atelierul numărul trei este pentru lucrul în comun - părinte, pedagog şi copil (...) Anul acesta, de exemplu, au venit din Cluj; din Bucureşti avem o familie care se reîntoarce datorită rezultatelor, au fost din Ungaria şi din Germania, din ţară - din Satu Mare, din Braşov şi Covasna, destul de mulţi şi, încet, încet, se duce vestea. La început, bineînţeles, e normal, eşti reticent, dar după ce vezi rezultatele, situaţia se schimbă, iar aceste rezultate sunt văzute mai ales de către părinţi (...) şi atunci, se întorc la noi. Pentru mine este foarte important dacă se întorc, pentru că dacă se întorc, înseamnă că au rezultate. Şi sunt foarte mulţi care se întorc”, a declarat Szabo Jeno.

Acesta a mai spus că a primit oferte de a introduce terapia sa în instituţii sau clinici, dar a refuzat.

„Ne-am gândit că ar fi şi bine, dar şi rău pentru că atunci costurile ar urca (...) şi am avea un produs care este foarte ok, dar accesibil numai pentru unii oameni. Iar obiectivul pentru care luptăm este ca să facem ceva şi pentru acei oameni care nu au bani. Aşa că eu prefer să rămân în cortul acesta, să rămână aşa, dar este gratis şi nimeni nu poate să mai spună că nu are bani ca să îşi ducă copilul la tratament”, a mai adăugat acesta.

Szabo Jeno şi-a implicat întreaga familie în aceste proiecte. Cu fiica cea mică, Zsofi, a realizat o serie de filme, sub genericul „Dr. Peştişor”, pe care le-a postat pe internet, oferind sfaturi părinţilor copiilor cu nevoi speciale, iar soţia şi ceilalţi doi copii îl ajută în activităţile curente.

„Toţi cei din familia noastră se implică în activităţile de aici şi fiecare face lucrurile la care se pricepe cel mai bine. Eu, de exemplu, vin aici în perioada vacanţei şi am început să mă implic în activităţile ce ţin de terapiile de aici, pun muzică şi dacă nu e cineva care să stea cu copiii în cada pentru terapie, atunci stau eu (...) A fost foarte interesant faptul că a venit o fetiţă, cu bunicii aici. Au stat o săptămână, după ce au încercat o mulţime de lucruri, de terapii, au ajuns la noi. Prima dată, fetiţa a stat la activităţi doar 10 minute, apoi jumătate de oră, era foarte dificil, pentru că nu avea răbdare, dar apoi din ce în ce mai mult. După o săptămână s-a dus acasă şi au început să se vadă rezultatele. Fetiţa, care mergea la logoped şi care până atunci rostea doar un cuvânt sau două, a început să rostească propoziţii. Astfel, au decis să se întoarcă pentru încă o săptămână, la sfârşitul verii”, a spus fiica cea mare, Eniko.

Tânăra, studentă la Universitatea de Arte şi Design din Cluj, i-a propus tatălui ei să realizeze o expoziţie subacvatică cu lucrările ei de sculptură, iar Kolos, fiului acestuia, care se implică în cursurile de scufundări, a avut ideea de a amenaja un bar subacvatic în lacul de la Dalnic, unde cei care coboară la trei metri adâncime pot bea o sticlă de bere.

„Avem şi voluntari care ne ajută. Vin la noi, lucrează două zile şi în schimb primesc o scufundare gratuită. Pot să ne ajute cu copiii, pot să taie iarba din jurul lacului, întotdeauna sunt foarte multe lucruri de făcut”, a mai spus Szabo Eniko.

Sursă foto: Fundatia Orange / Facebook, arhivă