SOCIAL 14 decembrie 2022

Peste 30 de familii din zona Őrkő au fost relocate; fostele locuințe vor fi demolate

de Iulia Drăghici - Taraș | 1816 vizualizări

Peste 100 de persoane, care locuiau în 32 de locuințe din cartierul marginalizat al municipiului Sfântu Gheorghe - Őrkő, au fost mutate în locuințe de necesitate din oraș sau din județ. Fostele lor case, construite fără autorizație, au fost demolate, dărâmate parțial sau urmează să aibă această soartă. În locul lor vor fi construite 50 de locuințe noi. 

Reprezentanții Asociației Grup de Acțiune Locală Sepsi au vorbit pe acest subiect marți, în cadrul unei conferințe de presă. Aceștia au spus că procesul de relocare a început în mai anul trecut. Este un demers derulat de GAL Sepsi, Primăria Sfântu Gheorghe și Direcția de Asistență Socială (DAS). 

În prezent, din cele 32 de case construite fără autorizație pe terenul identificat ca spațiu pentru construcția celor 50 de locuințe noi, 20 au fost demolate voluntar. Dintre familiile relocate, 26 au acceptat să fie mutate în apartamente sau case (locuințe de necesitate) alocate de autorități, dar șase au refuzat. Acestea din urmă și-au găsit, în mare parte, pe cont propriu locuințe. Una singură a refuzat și încă trăiește în casa care va fi, în cele din urmă, demolată. Recent, au revenit asupra deciziei și au transmis, în final, că vor accepta mutarea, iar de la începutul anului viitor se vor căuta soluții și pentru această familie. Viceprimarul Tóth-Birtan Csaba, președinte al Asociației GAL Sepsi, a spus că deocamdată prezența lor nu încurcă înaintarea planurilor. 

Relocarea este văzută ca un exemplu la nivel național, ca un proces inovativ, datorită faptului că, spre deosebire de situații similare, nu a fost nevoie de intervenția în forță a poliției sau jandarmeriei. 

Cei de la poliție și jandarmerie mă întrebau când este nevoie de ajutorul dânșilor. Le-am spus că îi anunțăm când va fi cazul, dar se pare că nu a fost nevoie deloc. Acest lucru se datorează lucrului în prealabil, a multor discuții cu familiile, a multor ședințe. La unele am participat și eu. Nu au fost întotdeauna prietenoase, dar aceste familii au fost făcute să înțeleagă, până la urmă, că, deși la început este o traumă, este spre beneficiul lor. Și primăria nu i-a abandonat. Continuă lucrul cu aceste familii”, a spus Tóth-Birtan Csaba. 

Procesul de relocare a presupus o abordare netraumatizantă sau cu o suferință cât mai mică (în engleză - trauma sensitive), neinvazivă, pentru că „vorbim despre viețile oamenilor”, a subliniat managerul de proiect al asociației GAL Sepsi, Veres Nagy Timea. S-a lucrat împreună cu o echipă de experți din Cluj, care au organizat în 2015 o intervenție similară în zona Pata Rât. 

Provocarea cea mai mare a fost câștigarea încrederii, de fapt. Nimeni nu are încredere în celălalt. Instituțiile sau majoritatea nu au încredere în rromi, rromii nu au încredere nici în instituțiile statului, nici în noi. Cred că aș putea zice că un an a trecut numai cu clădirea acestei relații de încredere între comunitatea din Őrkő și colegii mei care s-au dus pe teren în fiecare zi. (...) Lucrăm în condiții de lux, față de alte GAL-uri din țară, în acel sens că nouă Primăria ne-a fost tot timpul partener. (...) Am organizat multe ședințe și consultări, cu reprezentanți ai primăriei și ai acestor familii. Am avut întâlniri și individual, cu fiecare familie în parte. Încă de la prima întâlnire, primăria le-a făcut promisiunea că nimeni nu o să rămână pe stradă, fără acoperiș”, a mai declarat Veres Nagy Timea. 

Peste 30 de locuințe de necesitate 

Motiv pentru care, după calcule mai serioase, s-a constatat că autoritatea locală nu deține un fond locativ cu atâtea locuințe. Ulterior a început procesul achiziționării de locuințe de necesitate. Între timp, primăria a cumpărat patru case (două în Sfântu Gheorghe și două în Țufalău) și 12 apartamente, iar alte 16 (nouă apartamente din clădirile din zona străzii Lunca Oltului și alte șapte aflate în proprietatea autorității locale) au fost transformate din sociale în locuințe de necesitate. 

Relocarea familiilor s-a făcut în funcție de mai multe criterii, de la apropierea de familie, locul de muncă, școala copiilor, dacă are teren de joacă sau care este distanța dintre noua locuință și alți membri ai familiei, cum ar fi bunicii. 

Familiile care au acceptat să se mute în locuințele de necesitate au încheiat contract cu primăria, dar și cu furnizorii de utilități, iar acum plătesc chirie și alte facturi. Importanța salariului și a banului este altfel percepută acum, a mai explicat reprezentanta GAL Sepsi. 

Acum salariul și banii au o valoare mai mare, pentru că știu ce pot să piardă și înțeleg cu ce obligații vine o astfel de locuință. Deci salariul are o valoare mai mare decât înainte, când condițiile lor oricum nu se schimbau de la o lună la alta”, a explicat Veres Nagy Timea. 

Tot aceasta a mai precizat și că au fost nemulțumiri din partea unor vecini de bloc sau asociații de proprietari din clădirile unde au fost mutate o parte din aceste familii. 

În mod involuntar am reușit să facem o desegregare, de fapt, pentru că aceste 26 de familii care s-au mutat trăiesc acum în diferite părți ale orașului. (...) Suntem în contact constant cu aceste familii, le vizităm constant, împreună cu asistenții sociali de la DAS. Am lucrat mult cu vecinii, cu administratorii blocului, cu asociații de locatari. În prima lună am avut multe apeluri telefonice și petiții la primărie, că am mutat „o familie de țigani într-un bloc așa de frumos și curat”. (...) Prima lună, când au venit și rude în vizită, să vadă unde stau și dacă sunt în siguranță, a fost o lună cu provocările ei. (...) Este clar că orice intervenție într-o comunitate defavorizată, într-un ghetou, trebuie să înceapă cu locuirea. Este o necesitate de bază. Avem dovezi printre aceste familii că cei care s-au mutat în noile locuințe deja ne cer să îi ajutăm să își găsească loc de muncă ”, a spus Veres Nagy Timea. 

Între timp, demersurile de a începe lucrările de construire a celor 50 de locuințe sociale noi continuă. Există un contract cu o firmă constructoare. Aceasta va lucra și la alte două investiții importante în zona Őrkő, respectiv centrul comunitar de integrare și noua grădiniță. Aceste trei investiții, cifrate la 4,5 milioane de euro, sunt finanțate cu fonduri europene. 

Lucrările trebuie încheiate la sfârșitul anului 2023. 

În plus, tot printr-un proiect european, finanțat prin POR, s-au obținut fonduri pentru introducerea rețelei de canalizare și apă în cartierul mărginaș, obiectiv la care se lucrează în prezent. 

Pe termen lung, autoritățile vor să mai deruleze acolo diverse intervenții, pentru ca să aducă acest cartier la un nivel demn de reședința de județ. 

Se are în vedere modernizarea în totalitate a cartierului Őrkő. Nu pot să spun un orizont de timp, dar va trebui să se integreze atât din punct de vedere al utilităților, cât și al calității vieții în orașul în care locuiesc”, a mai spus viceprimarul. 

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.