SOCIAL 15 aprilie 2019

În Sfântu Gheorghe, relația româno-maghiară este mai bună decât la nivel național

de Luca Daniela | 1304 vizualizări

Studiul a fost efectuat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale

În cadrul poriectului internaţional „YOUMIG - Îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale şi facilitarea cooperării pentru gestionarea impactului migraţiei transnaţionale a tinerilor” a fost efectuată o cercetare sociologică care testează o serie de indicatori care pot fi relaționați cu migrarea tinerilor. Acest studiu a scos la suprafață și alte date importante în ceea ce privește relația româno-maghiară din Sfântu Gheorghe.

Ancheta a fost realizată de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) în cadrul proiectului YOUMIG, iar perioada colectării datelor a fost cuprinsă între luna noiembrie 2018  și februarie 2019.

„În cadrul YOUMIG am realizat un sondaj, sau o anchetă sociologică reprezentativă pentru populația municipiului Sfântu Gheorghe. Datele au fost colectate spre sfârșitul anului trecut, începutul anului curent. (...) Baza de date în forma ei este reprezentativă pentru populația adultă a municipiului. În total au fost completate în jur de 800 de chestionare, din care 590 în limba maghiară și 217 în limba română”, a declarat joi, 11 martie, în cadrul unei conferințe de presă, expertul tematic în cadrul proiectului, Székely István Gergő.

În primul rând, respondenții au fost întrebați despre experiențele de migrare. În cazul maghiarilor, Ungaria este pe primul loc, urmată de Germania. La români, destinația cea mai frecventă este Italia, iar pe locul doi este Germania. Regatul Unit apare în ambele eșantioane ca o destinație destul de importantă.

În ceea ce privește motivele pentru care s-au întors în țară, la maghiari predomină motivele familiale, în timp ce o mare parte dintre români au declarat că s-au întors pentru a finaliza studiile, sau pentru că au găsit un loc de muncă în orașul natal.

O altă întrebare ținea de problemele de ordin administrativ cu care s-au confruntat când au revenit, iar defalcarea pe etnii la această întrebare a fost nesemnificativă. Pe primul loc este dobândirea sau redobândirea documentelor oficiale, iar pe locul al doilea se află problemele privind accesul la serviciile de sănătate, urmată de obținerea permisului de muncă sau înregistrarea firmei.

O treime dintre românii din Sfântu Gheorghe s-ar muta într-un alt oraș din țară

Întrebați despre intențiile de migrare și ce ar face dacă ar avea toate posibilitățile și nu ar avea constrângeri, aproximativ o treime dintre români au răspuns că s-ar muta într-un alt oraș din țară, în timp ce în cazul maghiarilor, procentul este de 5,1. În total, în proporție de 74%, și maghiarii și românii au răspuns că ar rămâne în Sfântu Gheorghe.

Celelalte întrebări au fost legate de anumiți factori care ar putea duce la migrație. Una dintre acestea a fost despre percepția subiectivă asupra bunăstării persoanei. Deși nu este relevant statistic, românii au răspuns că sunt mai satisfăcuți de nivelul de trai, comparativ cu maghiarii.  Pe o scară de la 0 la 10, media de satisfacție a fost de 7 la ambele grupuri etnice.

În ceea ce privește studiile superioare, cu 10% mai mulți români au afirmat că dețin o diplomă în acest sens, însă această diferență poate proveni și din faptul că populația romă incusă în eșantion a completat chestionare în limba maghiară, spun coordonatorii.

La capitolul categorii de ocupație, un segment important dintre respondenții români au afirmat că lucrează în armată sau forță de ordine, iar la maghiari acest capitol este aproape absent. Ar mai fi o diferență semnificativă între cele două grupuri în ceea ce privește cadrul de conducere. Ponderea în cadrul acestei coloane este mult mai mare la români decât la maghiari.

Jumătate dintre respondenții români au declarat că lucrează la stat

O diferență foarte mare s-a conturat în cadrul formei de proprietate a locului de muncă. Jumătate dintre respondenții români au spus că lucrează la stat, în timp ce procentajul în cazul maghiarilor este de 23%. De asemenea, s-a arătat și că aproape de două ori mai mulți etnici maghiari lucrează în administrația locală, comparativ cu etnicii români.

Venitul lunar pe membru al unei familii maghiare este de 1.384 de lei, în timp de românii au declarat că venitul mediu ar fi cu 300 de lei mai mare, 1.711 lei pe membru al familiei.

Întrebați dacă sunt sau nu de acord cu următoarea afirmație „Cunoașterea limbii române este obligatorie pentru maghiarii din Transilvania”, peste 78% dintre respondenții de origine maghiară au răspuns afirmativ, în timp ce 13,9% au spus că nu sunt de acord, iar 7% s-au declarat nehotărâți. În ceea ce privește respondenții români, aproape 90% au susținut afirmația, iar 3,9% au negat-o.

Un alt aspect este că reprezentanții celor două etnii care au participat la studiu, au declarat că  în Sfântu Gheorghe relația dintre români și maghiari este mai bună decât la nivel național.

„Cred că oricine face o analiză pe aceste date, își dă seama că această atitudine prin care, de exemplu Forumul Civic al Românilor se plânge la București cât de rău o duc românii în secuime, este o problemă total falsă. Pe de o parte putem observa că peste o jumătate dintre românii din Sfântu Gheorghe sunt angajați la stat. Cred că putem spune că în Secuime există o limitare a accesului cetățenilor de etnie maghiară în instituții de stat, pentru că nu este normal ca o etnie să aibă peste jumătate din populație angajată la stat, iar cealaltă etnie să aibă 23%, eu cred că spune foarte multe despre situația angajărilor. (...) Ceea ce este pozitiv este că și românii și maghiarii consideră că în Sfântu Gheorghe relația dintre români și maghiari este mai bună decât la nivel național, acesta e un lucru pozitiv și că românii și maghiarii, per total, sunt destul de mulțumiți cu viața lor și eu cred că acesta este un lucru important”, a spus joi, 11 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, primarul orașului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.

Proiectul internațional YOUMIG – „Îmbunătățirea capacităților instituționale și promovarea cooperării în vederea abordării impactului migrației transnaționale a tineretului”, din cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020 se derulează pe durata a 30 de luni, în perioada ianuarie 2017 – iunie 2019. În program sunt incluși 18 parteneri din opt țări (România, Ungaria, Austria, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Germania, Serbia). Coordonatorul proiectului este Oficiul Central de Statistică din Budapesta.

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.