Reprezentanţii comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, locuite majoritar de maghiari, reclamă „lipsa cronică“ de finanţare de către autorităţi a proiectelor culturale menite să contribuie la păstrarea identităţii naţionale.

Dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre liderii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, a declarat, în contextul manifestărilor prilejuite de omagierea sfântului ierarh Andrei Şaguna, că românii din Covasna şi Harghita nu vor „privilegii“, ci doar sprijin pentru a putea să-şi păstreze şi să-şi afirme identitatea naţională.

„Există o lipsă cronică de finanţare a proiectelor culturale româneşti şi, în acest context, o discrepanţă foarte, foarte, foarte mare, inclusiv în Anul Centenarului Marii Uniri, între ceea ce face statul maghiar pentru sprijinirea identităţii concetăţenilor noştri maghiari şi ceea ce nu face statul român (...) Nu vrem privilegii, dorim doar sprijin pentru a asigura un minim de echilibru, de echitate între beneficiile de care au parte concetăţenii maghiari în păstrarea şi afirmarea identităţii şi noi“, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.

Potrivit acestuia, deşi nu se bucură de sprijinul autorităţilor locale şi centrale, comunităţile româneşti din cele două judeţe beneficiază, în schimb, de un „mare capital de afectivitate şi solidaritate“ din partea cetăţenilor din întreg spaţiul românesc şi din diasporă, o parte dintre aceştia urmând să fie prezenţi la manifestările organizate luna aceasta sub genericul „Zilele Andrei Şaguna“.

„Este al 26-lea an în care îl omagiem pe sfântul mitropolit Andrei Şaguna (...), 26 de ani de când, aşa cum spunea Înaltul Ioan, mitropolitul Banatului, fost episcop al Covasnei şi Harghitei, un grup de intelectuali, laici şi clerici, deopotrivă, „ne-am prins de poala bisericii“ şi am pornit la ceea ce înseamnă activitatea noastră de prezervare şi afirmare a identităţii naţionale. Nici nu se putea găsi o personalitate simbol mai potrivită decât sfântul mitropolit Andrei Şaguna (...) de la care am învăţat una dintre marile lecţii - trebuie să ne păstrăm credinţa în Dumnezeu, speranţa şi identitatea naţională, să nu renunţăm chiar şi în condiţiile cele mai vitrege. Şi iată, că după crearea Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna“ am reuşit să contribuim la înfiinţarea unor instituţii identitare fundamentale, cum ar fi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul de Documentare „Mitropolit Nicoale Colan“ şi Centrul European de Studii Covasna- Harghita din Sfântu Gheorghe, precum şi câteva edituri“, a mai spus arhivistul Ioan Lăcătuşu.

Cea de-a XXVI-a ediţie a „Zilelor Andrei Şaguna“ a început marţi seară cu depuneri de coroane de flori la statuia din Sfântu Gheorghe a sfântului ierarh, la împlinirea a 145 de ani de la trecerea în veşnicie, precum şi cu o slujbă de pomenire a celor aproape 70 de membri decedaţi ai Ligii.

Manifestările vor continua vineri cu simpozionul „Anul 1918 - moment important în realizarea idealului naţional“ şi sâmbătă, cu dezbaterea „Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei“, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu“ pentru studiul sud-estului Transilvaniei.

Preotul Sebastian Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe a precizat că în programul Zilelor „Andrei Şaguna“ mai sunt cuprinse participarea la liturghia arhierească şi hramul Mănăstirii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din Valea Mare, care vor avea loc duminică, 24 iunie, precum şi anuala serbare câmpenească „Nedeia Sânpetrului“ din comuna Vâlcele, programată pe 30 iunie, respectiv 1 iulie a.c.

Ediţia din acest an a Zilelor „Andrei Şaguna“ se va încheia sâmbătă, 7 iulie, la Casa Memorială „Romulus Cioflec“ din localitatea Araci, cu manifestarea cultural-artistică intitulată „La umbra nucului bătrân“, organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita.