Steagul secuiesc este din nou adus pe agenda publică, după ce, luni, președintele Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Németh Zsolt, a publicat pe pagina sa de Facebook un text în care acuză România că îngrădește dreptul arborării acestuia. În replică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a luat poziție și a dezaprobat ferm reacția. Ulterior, a intrat în dezbatere și fundația „Monitorul Secuiesc” din Gheorgheni, care solicită, printre altele, autorităților din România să îi ceară scuze oficialului ungar.

Németh Zsolt a scris luni, 6 februarie a.c., pe pagina sa de Facebook: „steagul secuiesc va fi arborat pe fațadele instituțiilor publice maghiare până când statul român va permite folosirea lui liberă și fără restricții în toată România! Hai secui! Hai Transilvania!”.

Ca reacție la aceasta, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la București, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziția părții române, aceea că nu există temei legal pentru utilizarea „însemnului așa-numitului ținut secuiesc”, potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul mae.ro. 

„Ministerul Afacerilor Externe evidențiază, în acest context, faptul că ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparținând tuturor celor 20 de minorități naționale de a-și folosi însemnele specifice în privat, precum și în public, în cadrul unor manifestări culturale și religioase specifice.

În ceea ce privește însemnul așa-numitului ținut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire și deci nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific.

Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-și stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populației rezidente în acea unitate administrativ-teritorială.

Ministerul Afacerilor Externe reia insistent apelul la reținere în declarațiile din spațiul public și reamintește așteptarea părții române ca oficialii ungari să acționeze cu responsabilitate în logica relației strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 și în dorința consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetățenilor români și ungari indiferent de etnie”, se arată în comunicatul de presă al MAE.

Ca răspuns la poziția MAE, fundația „Monitorul Secuiesc” din Gheorgheni a transmis marți, 7 februarie a.c., o scrisoare deschisă ministrului Afacerilor Externe, în cinci puncte.

„1. Zsolt Németh a scris despre steagul secuiesc, steagul unei comunități tradiționale care trăiește compact pe teritoriul României, într-o regiune numită de secole Ținutul Secuiesc. În aceste condiții a vorbi despre „însemnul aşa-numitului tinut secuiesc” este pe de o parte pe lângă subiect (nu era vorba despre steagul regiunii), dar - ceea ce este și mai reprobabil - este o jignire a unei comunități de peste 500.000 de cetățeni români, locuitorii unei regiuni care, vă place sau nu, există. 

2. Dar dacă tot ați adus în discuție unități administrativ teritoriale inexistente vă atragem atenția asupra faptului că în România nu există unitate administrativ-teritorială denumită Moldova şi totuşi steagul Moldovei flutură nestingherit de exemplu pe cetatea din Târgu-Neamț. Este și asta o dovadă a dublei măsuri pe care o aplică în mod frecvent diferite autorităţi şi instituţii din România. 

3. Este adevărat că legislația din România consacră dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, însă nu este adevărat că acest drept l-ar avea numai 20 de minorități (aşa cum afirmați), nici Constituția și nici legile în vigoare nu conțin o asemenea restricție numerică, dreptul respectiv îl au toate minoritățile, deci și secuii, un subgrup aparte și bine definit al maghiarilor. 

4. La fel este adevărat ceea ce se afirmă despre legislație, dar după cum constatăm zi de zi practica este complet diferită, astfel prefecții din județele Harghita şi Covasna au aplicat nenumărate amenzi pentru folosirea simbolurilor maghiare, iar o asociație din Bucureşti duce o luptă permanentă împotriva simbolurilor secuilor, eforturile sale fiind de obicei încununate de succes cu aportul instanțelor, care aplică în cazul acelor simboluri - în mod arbitrar - prevederi legale care se referă la drapelele altor state. 

5. În fine, ținem să vă atragem atenția că steagul secuiesc a fost îndepărtat de autorități și de pe clădirea în care funcționa biroul europarlamentarului Tökés László, caz în care dânsul s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (cazurile 15976/16 şi 50461/17), care a decis că prin acea măsură România a încălcat art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (decizie pronunțată în aprilie 2021). Considerăm că în aceste condiții solicitarea domnului Zsolt Németh este perfect întemeiată, iar poziția ministerului condus de Dvs. anacronică, ilară, în neconcordanţă cu prevederile Art. 6 din Constituție și cu prevederile tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România şi Republica Ungară.

În concluzie, vă rugăm cu respect să vă reconsiderați poziția, să retractați cele susținute în comunicatul de presă (...) și să cereți scuze public domnului Zsolt Németh pentru criticile nefondate la adresa dânsului din acel comunicat”, a scris Árus Zsolt István, preşedintele asociației din Gheorgheni, în scrisoarea adresată şefului MAE.

Ulterior, Németh Zsolt a mai postat pe pagina sa de Facebook faptul că „steagul secuiesc este persecutat în România de 10 ani încoace, deși instanța de la Strasbourg a condamnat această practică”, și că „Ungaria susține drepturile secuilor, inclusiv utilizarea liberă a simbolurilor acestora peste tot, inclusiv în instituțiile publice și spațiile publice”.

„Din cauza postării mele pe Facebook, ministrul român de externe Aurescu l-a convocat astăzi pe ambasadorul Ungariei și a declarat că nu există Ținutul Secuiesc în România, deci nu poate avea un simbol. Drepturile de naționalitate ale secuilor au fost garantate de România puterilor învingătoare prin tratatul minorității din 1919 și prin tratatele de pace care au pus capăt războaielor. Domnul Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, m-a făcut să mă întreb când intenționează România să-și onoreze datoria veche de mai bine de 100 de ani și hotărârea instanței de la Strasbourg?”, a transmis marți pe Facebook parlamentarul din Ungaria.

Steagul secuiesc este deseori motiv de dispută și chiar subiect pe rolul instanțelor de judecată din România. De exemplu, autorități din județul Covasna, adică Primăria Sfântu Gheorghe și Consiliul Județean, au fost chemate în fața magistraților pe această speță. Au fost acuzate că au folosit pe steagurile municipiului, respectiv județului, culorile și simbolurile steagului secuiesc, respectiv că ele nu reprezintă și comunitatea românească din zonă, deci nu sunt reprezentative. În decembrie 2022, Consiliul Județean anunța că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că Steagul Județului Covasna poate fi folosit în continuare în mod oficial. Decizia a fost definitivă și a venit în urma acțiunii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Organizația a depus cu un an în urmă, la Curtea de Apel Brașov, o cerere de chemare în judecată a Guvernului României și a Județului Covasna, prin care solicita anularea HG 989/2021 care aproba modelul steagului Județului Covasna.

Sursa foto: BizBrașov