Adunarea Aleșilor Locali nu are caracter juridic, dar își propune să dea o greutate mai mare temelor adoptate prin proiecte de hotărâri În jur de 330 de primari și consilieri locali ai Partidului Civic Maghiar (PCM) și Consiliului Național Secuiesc (CNS) din județele Covasna, Harghita și Mureș, din totalul de 415, au participat vineri, la Sfântu-Gheorghe, la cea de-a doua Adunare a Aleșilor Locali din Secuime, ocazie cu care au hotărât oficializarea limbii maghiare în zonă, au votat pentru ca ziua de 15 martie să fie zi liberă în zonă, dar și pentru numirea unui raportor european pentru problemele și doleanțele secuilor. Mai mult, participanții la Adunare solicită Parlamentului să legifereze statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc. „Cauza noastră e sfântă, mă gândesc la acei oameni trimiși în administrațiile locale, avem o responsabilitate, ne-am asumat o sarcină, aici în administrație putem crea bazele autonomiei, doresc ca hotărârile adoptate aici să fie respectate

Adunarea Aleșilor Locali nu are caracter juridic, dar își propune să dea o greutate mai mare temelor adoptate prin proiecte de hotărâri

În jur de 330 de primari și consilieri locali ai Partidului Civic Maghiar (PCM) și Consiliului Național Secuiesc (CNS) din județele Covasna, Harghita și Mureș, din totalul de 415, au participat vineri, la Sfântu-Gheorghe, la cea de-a doua Adunare a Aleșilor Locali din Secuime, ocazie cu care au hotărât oficializarea limbii maghiare în zonă, au votat pentru ca ziua de 15 martie să fie zi liberă în zonă, dar și pentru numirea unui raportor european pentru problemele și doleanțele secuilor.

Mai mult, participanții la Adunare solicită Parlamentului să legifereze statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

„Cauza noastră e sfântă, mă gândesc la acei oameni trimiși în administrațiile locale, avem o responsabilitate, ne-am asumat o sarcină, aici în administrație putem crea bazele autonomiei, doresc ca hotărârile adoptate aici să fie respectate, să avem continuitate, vrem să construim viitorul parlament secuiesc”, a spus în deschiderea Adunării vicepreședintele CNS, Ferencz Csaba.

În cadrul Adunării, aleșii participanți au votat astfel că limba maghiară este limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, având un statut identic cu limba oficială a statului, orice cetățean cu domiciliul în Ţinutul Secuiesc are dreptul să folosească liber și în aceleași condiții ambele limbi, atât în scris, cât și oral, iar Comisia Permanentă a Adunării Aleșilor Locali din Ţinutul Secuiesc, împreună cu specialiștii autorităților publice, va stabili lista acelor funcții publice care se pot ocupa numai de către persoane care cunosc ambele limbi.

De asemenea, ei au votat ca ziua de 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni – să fie zi liberă, ca și o sărbătoare națională, cu caracter local. Un alt proiect a fost readucerea în discuție a memorandumului adoptat în anul 2008 de către CNS, și care era adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Prin acest memorandum se solicită un raportor special care să studieze situația populației secuiești, respectiv dolenațele acesteia privind dobândirea autonomiei teritoriale în cadrul țării, să adopte o hotărâre privind autonomia Ţinutului Secuiesc și altele.

Oficializarea unor posibilităţi existente

Potrivit președintelui PCM, Szasz Jeno, Adunarea de vineri nu are caracter juridic, ci își propune să dea mai multă greutate unor posibilități deja existente.

„Toate hotărârile s-au bazat pe niște legi naționale din țară și pe nişte directive ale Consiliului Europei sau UE, eu cred că sunt niște hotărâri, nişte poziții care au existat până acum dar acum am reușit să le punem într-un buchet. Dacă ne uităm la legea administrației publice locale, sunt aplicabile de ani buni de zile, după legea administrației și astăzi avem dreptul de a folosi limba noastră maternă în administrațiile locale, azi am dat un impuls, un dinamism pentru acest lucru și am formalizat sau cel puțin am încercat ca să subliniem această posibilitate dată și de legile româneşti și de directivele internaționale”, a spus Szasz.

Pe de altă parte, liderul CNS, Izsak Balazs, apreciază că la ora actuală reglementările care există sunt imperfecte, unele chiar discriminative în ceea ce privește folosirea limbii maghiare. El a amintit de justiție și de cum a fost restrânsă folosirea limbii maghiare din ’98 încoace și din 2003 odată cu modificarea codului de procedură penală.

„Sunt foarte multe detalii din care se poate observa o restricționare a folosirii limbii maghiare. Pe pe altă parte, dreptul individual de a folosi limba maternă este insuficient, lipsește obligativitatea autorităților de a asigura folosirea acestei limbi”, a mai spus el.

Oficializarea limbii maghiare în Secuime este unul dintre punctele statutului de autonomie al Ţinutului Secuiesc, statut care, crede Izsak, pentru a fi acceptat trebuie mai întâi să fie acceptat de opinia publică și lumea să înțeleagă despre ce e vorba.

15 martie, sărbătorit în Covasna

Adunarea Aleșilor a avut loc în preajma sărbătorii de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Cu această ocazie, orașul a fost împânzit încă de joi cu cocarde roșu – alb – verde și vor avea loc mai multe evenimente în amintirea Revoluției de la 1848. Cu această ocazie, astăzi la Tg.Secuiesc are loc o paradă a husarilor, iar de la prânz prezentarea tunului lui Gabor Aron, în prezența ministrului culturii, Kelemen Hunor.

Pe lângă autoritățile locale și parlamentari locali, la cuvântările de astăzi din Sfântu-Gheorghe va participa și episcopul Tokes Laszlo.

Tot în memoria pașoptiștilor, Cercul de Alergare Gall Lajos a organizat o ștafetă în memoria Revoluției, cu plecare din Pasul Nyerges, Harghita, până la Sfântu-Gheorghe.

La eveniment au participat și alergători din județul vecin, care s-au separat la un moment dat pe un traseu spre Miercurea Ciuc, precum și bicicliști.

Ana Sidon