Organizatorii celei de-a doua Adunări a Aleşilor Locali care va avea loc pe 12 martie la Sfântu-Gheorghe au dat publicităţii proiectul de hotărâre integral privind intenţia de oficializare a limbii maghiare în Secuime.

Proiectul în sine cuprinde patru puncte şi se menţionează că are la bază Statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc, care prevede că pe teritoriul Ţinutului Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului sau argumente de genul prevederilor legale în vigoare privind utilizarea limbii materne.

În virtutea acestora, aleşii locali propun astfel ca limba maghiară să fie oficială în Ţinutul Secuiesc, cu statut identic cu limba oficială a statului, că orice cetăţean cu domiciliu în această zonă are dreptul să folosească liber şi în aceleaşi condiţii ambele limbi, atât în scris, cât şi oral, sau că autoritătile publice din Ţinutul Secuiesc asigură folosirea oficială a ambelor limbi, adoptând actele normative şi creând condiţiile care asigură deplina egalitate a celor două limbi.

Totodată, la punctul patru al proiectului de hotărâre este prevăzut că acea Comisie Permanentă a Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, împreună cu specialiştii autorităţilor publice, va stabili lista acelor funcţii publice care se pot ocupa numai de către persoane care cunosc ambele limbi.

Pe 12 martie, la Sfântu-Gheorghe este convocată a doua Adunare a Aleşilor Locali din Secuime, la care se va discuta despre proclamarea limbii maghiare ca oficială în această zonă.

PD-L nu înţelege rostul propunerii

Reprezentanţii PD-L din judeţ au spus că nu înţeleg rostul unei asemenea propuneri şi în plus CNS este o organizaţie neînregistrată juridic, PSD Covasna consideră că este un proiect utopic şi România oferă minorităţii maghiare toate drepturile pentru păstrarea identităţii, în timp ce liderul PNL Covasna crede că iniţiativa CNS este una „utopică“.

Anul trecut, UDMR a avut o Adunare a Aleşilor Locali la Miercurea Ciuc, iar PCM şi CNS la Odorheiu Secuiesc.

Ana Sidon