[singlepic=301,400,200,,left]Cele două Adunări generale ale aleşilor locali, organizate de UDMR la Miercurea-Ciuc şi de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) la Odorheiu-Secuiesc, evenimente care au abordat discuţii referitoare la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, proprietatea de 7% pe care UDMR o are în România şi aspecte referitoare la însemne distincte şi un imn al Secuimii, continuă încă să aibă ecouri. Reacţiile partidelor politice şi ale unor politicieni români sunt catalogate de

Primarul din Sfântu Gheorghe cere MAI, preşedinţiei şi primului ministru o poziţie oficială în privinţa Documentarului Centrului European de Studii, şi semnat de Ioan Lăcătuşu

Cele două Adunări generale ale aleşilor locali, organizate de UDMR la Miercurea-Ciuc şi de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) la Odorheiu-Secuiesc, evenimente care au abordat discuţii referitoare la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, proprietatea de 7% pe care UDMR o are în România şi aspecte referitoare la însemne distincte şi un imn al Secuimii, continuă încă să aibă ecouri. Reacţiile partidelor politice şi ale unor politicieni români sunt catalogate de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, fostul deputat UDMR Antal Arpad, ca fiind „isterice”.

Potrivit lui Antal Arpad, o analiză a reacţiilor din ultimii 20 de ani a politicienilor români, în ceea ce priveşte comunicarea cu minoritatea maghiară, arată că acestea aduc în prim-plan discursuri isterice.

„Este extrem de trist, căci se scot de la naftalină politicieni uzaţi precum Corneliu Vadim Tudor sau Adrian Păunescu (...). În 20 de ani, s-a ajuns ca întot deauna să existe reacţii isterice la solicitările venite din partea comunităţii maghiare, iar mesaje de genul „nu e ţara voastră, plecaţi acasă, în Ungaria” practic au ajuns la populaţie prin aceste personaje politice”, consideră Antal Arpad, subliniind că „vadimizarea“ şi „becalizarea“ României nu reprezintă un lucru bun pentru această ţară.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe este de părere că în România este nevoie de dialog civilizat pe orice temă şi a precizat, în contextul Adunărilor CNS şi UDMR, care au vorbit despre autonomia Ţinutului Secuiesc, că nu aceasta este, totuşi, cea mai mare problemă a ţării. Printre problemele actuale ale României, Antal Arpad a enumerat criza economică şi existenţa unui Guvern de 70% care, din cauza neîncrederii din interior, nu reuşeşte săşi promoveze pachetele de legi în Parlament şi este nevoit să-şi asume răspunderea pe ele.

Ioan Lăcătuşu, catalogat drept „nomenclaturist al epocii ceauşiste“

Antal Arpad a anunţat că va solicita Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) o poziţie oficială vizavi de recentul Documentar întocmit de Centrul European de Studii Covasna-Harghita. Arătând că autorul Documentarului, direc torul Centrului, Ioan Lăcătuşu, este totodată şi conducătorul Arhivelor Naţionale Covasna, Antal Arpad spune că acest Documentar poate fi interpretat ca un punct de vedere oficial al statului. „Eu consider că atât şeful statului, cât şi primul ministru şi ministrul de Interne trebuie să-şi expună punctul de vedere faţă de acest studiu, care le-a şi fost adresat. În funcţie de răspuns – sau dacă nu vom primi răspuns, ne vom adresa forurilor internaţionale, căci dacă în secolul XXI, cineva scrie un astfel de document în care se vorbeşte despre schimbarea etniei unei comunităţi, e clar o aberaţie (…). Domnul Lăcătuşu face parte din generaţia de nomenclaturişti, trimişi de Ceauşescu în Secuime pentru a-i româniza pe maghiarii de aici. Nu a reuşit să românizeze Secuimea, că a venit Revoluţia, şi e frustrat“, a mai spus Antal Arpad, arătând că punctele enunţate de către Documentarul întocmit de Ioan Lăcătuşu nu pot fi ignorate, deoarece autorul nu este un anonim, ci un conducător al unei structuri ce aparţine MAI.

Documentarul semnat de Ioan Lăcătuşu conţine mai multe puncte referitoare la situaţia românilor şi maghiarilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Centrul European de Studii intenţionând să-l transmită preşedinţiei şi altor instituţii ale Statului, ca răspuns la Adunările organizate de UDMR şi PCM la Miercurea Ciuc, respectiv Odorheiu-Secuiesc. Documentarul arată că orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice va duce la marginalizarea şi discriminarea românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în acest context considerându-se că românii din judeţele Covasna şi Harghita au nevoie de un cadru legislativ, instituţional şi logistic care să le asigure prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale. Studiul mai propune şi o reorganizare în care Covasna, Harghita şi Mureş ar fi despărţite pentru a fi alăturate altor judeţe, în vederea înlăturării unor „efecte perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională”.

Crin Antonescu, compromis în faţa electoratului maghiar

Potrivit lui Antal Arpad, şansele preşe dintelui PNL, Crin Antonescu, de a mai obţine voturile electoratului maghiar la alegerile prezidenţiale au fost diminuate prin reacţia pe care acesta a avut-o vizavi de Adunarea CNS de la Odorheiu-Secuiesc.

„Crin Antonescu, prin gestul lui, nu numai că şi-a diminuat şansele de a intra în turul doi, dar practic pot să spun că nu mai contează în acest moment, după această reacţie pe care a avut-o, nu mai este democrat (...)”, a explicat Antal Arpad.

Antal Arpad a apreciat că liderul PNL Crin Antonescu s-a bucurat, până în prezent, de cea mai mare simpatie a comunităţii maghiare în ceea ce priveşte politicienii români.

„La Congresul UDMR de la Cluj, unde au fost şi domnii Băsescu, Boc, Hrebenciuc, din reacţia sălii s-a simţit că cea mai mare simpatie la momentul respectiv era către Crin Antonescu. Însă după ce Crin Antonescu face asemenea declaraţii precum cea de duminică, părerea mea este că-şi taie craca de sub picioare“, a explicat Antal Arpad, făcând referire la declaraţia lui Crin Antonescu prin care acesta a cerut Parchetului General să-i cerceteze şi să-i sancţioneze pe participanţii la Adunarea de la Ordorheiu-Secuiesc, care au purtat discuţii referitoare la însemnele, imnul şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Monica Rizea