covasnamediaPPMT Covasna: Autonomia locală în cadrul Codului administrativ rămâne doar un slogan şi nimic altceva
Reprezentanţii Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) consideră că proiectul Codului administrativ, adoptat săptămâna trecută de Senat, „lărgeşte foarte puţin sau aproape deloc“ autonomia locală şi au făcut un apel către deputaţii UDMR să intervină cu o serie de corecţii în momentul în care legea va ajunge în camera decizională.
Preşedinţii organizaţiilor PPMT Covasna şi Harghita, Balint Jozsef şi Zakarias Zoltan, au prezentat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, câteva dintre „lipsurile şi contradicţiile“ Codului administrativ, dar şi o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia, vizând, în special, minorităţile naţionale.
„Codul administrativ este de fapt o lege mare, să zic aşa, care strânge toate prevederile în legătură cu administraţia centrală şi locală, care până acum erau dispersate în diverse legi. Ideea şi proiectul în sine sunt bine-venite (...), pentru că există o situaţie destul de haotică în acest domeniu. (...) Totuşi, trebuie să ne exprimăm dezamăgirea faţă de abordarea în principiu“, a declarat Zakarias Zoltan.
Referindu-se la definiţia autonomiei locale, care este stipulată în alineatul 3 al articolului 84, el a fost de părere că, „dacă rămâne aşa (...), înseamnă, ca şi până acum, că autorităţile administraţiei locale rămân în primul rând executor, deci în poziţie de execuţie şi mai puţin de a adopta hotărâri propriu-zise, pentru că o serie de legi reglementează şi pun într-un cadru destul de restrâns posibilităţile şi activităţile la nivelul administraţiei locale“.
„Deci, prezentul Cod administrativ lărgeşte foarte puţin sau aproape deloc posibilitatea şi autonomia locală în sine. (...) Noi ne-am aştepta ca în domeniul organizării proprii, în domeniul finanţelor locale, în domeniul serviciilor sociale şi, în mod special, în domeniul păstrării identităţii comunităţilor specifice să aibă mai multe competenţe autorităţile locale, or, toate aceste domenii sunt foarte strict reglementate în mod centralizat prin legile care sunt în vigoare acum. (...) Deci, sunt nişte lucruri care sunt anormale şi de aia spunem că autonomia locală în acest cadru al Codului administrativ rămâne doar un slogan şi nimic altceva“, a afirmat Zakarias Zoltan.
Reprezentanţii PPMT au admis că acest cod aduce totuşi o serie de reglementări pozitive.
„Există, în mod firesc, şi reglementări pozitive. (...) Prefecţii redevin acum şi formal reprezentanţi ai Guvernului, cum au fost de fapt, dar au fost camuflaţi în acest status de înalţi funcţionari publici, care îi proteja (...) şi nu puteau fi schimbaţi aşa de uşor. Deci, redevin în mod clar şi formal reprezentanţii guvernelor şi îşi mai pierd prefecţii şi prefecturile din competenţe, ceea ce este un lucru benefic. În ceea ce ne priveşte pe noi, comunitatea maghiară, mai ales în judeţele Covasna şi Harghita, se întăreşte acel criteriu care există, de fapt, şi în Legea 2 din 1968 de organizare teritorială în criteriile de înfiinţare a judeţelor, adică criteriul etnic, care este un lucru normal şi care este stipulat acum şi în acest Cod administrativ, deci se întăreşte“, a mai spus Zakarias Zoltan.
Acesta a menţionat, totodată, că este „dezamăgit“ de faptul că în Codul administrativ au fost, practic, transpuse cu mici modificări prevederile Legii 215/2001 privind folosirea limbii materne în administraţia publică locală, fără a se reduce pragul de la 20% la 10%.
„Există foarte puţine lărgiri, adică, dacă până acum în acele localităţi în care se depăşeşte pragul la minorităţi naţionale de 20% exista obligativitatea plăcuţelor bilingve pentru localitate, acum se lărgeşte, deci şi străzile, şi pieţele şi instituţiile trebuie inscripţionate bilingv, iar în relaţia cetăţenilor cu administraţia se prevede obligativitatea introducerii formularelor în limba minorităţii respective. (...) Totuşi, considerăm că este un pas înapoi faţă de propunerea legislativă de anul trecut pe care UDMR a introdus-o pentru modificarea Legii 215. (...) Considerăm că ar trebui redus pragul la 10% (...) şi, în plus, ar trebui introdus şi un prag alternativ. Adică există unele localităţi unde, deşi minoritatea naţională nu atinge procentul stipulat de 20%, spre exemplu Clujul, unde sunt 60.000 de maghiari, dar există o comunitate însemnată ca mărime, să beneficieze de aceste drepturi. (...) Şi în fine, cel mai important lucru este că în Codul administrativ nu sunt prevăzute niciun fel de sancţiuni pentru nerespectarea acestor prevederi. (...) Deci, noi spunem şi facem un apel către deputaţii UDMR ca să promoveze aceste prevederi, pentru că acum este momentul şi politic şi din punct de vedere principial“, a conchis liderul PPMT Harghita.
