Declarațiile pline de emfază referitoare la rezultatele nemaipomenite obținute de UDMR la recent-încheiatele alegeri europarlamentare și cele denigratoare la adresa  comunități românești și a opțiunilor electorale ale acesteia, pe care liderii din județul Covasna ai U.D.M.R. s-au grăbit să le trâmbițeze la încheierea scrutinului, mă obligă să fac unele considerații.

Fluturând sloganul  reconfirmării poziţiei Uniunii de lider al comunităţii maghiare din România și abordând triumfalist unitatea, puterea de mobilizare şi forţa acestei comunităţi, aceștia nu au scăpat ocazia să  adreseze cetățenilor de etnie română, cu detașarea naționalistă caracteristică ideologiei  acestei formațiuni politice,  mesaje belicoase  si separatiste de genul: “nu puteţi construi o Românie fără să luaţi în considerare comunitatea maghiară”, sau : „cel mai mare mesaj al cetăţenilor de etnie maghiară este că ei vor să fie reprezentaţi de maghiari şi nu de altcineva”, detașându-se pe față de apartenența la această țară și permițându-și  să-i jignească pe votanții candidaţilor PNL şi PMP, Rareş Bogdan şi Traian Băsescu, pe care îi acuză de „discurs de tip fascist politic”, catalogând reușita acestora drept un fapt ”incredibil şi, totodată, trist ”.

Nu am contestat și nu voi contesta contribuția pe care comunitatea maghiarilor de bună credință din România o are și o poate avea la bunăstarea țării noastre comune, fiind de acord că aceasta, cu sau fără UDMR, „contează și nu poate fi evitată atunci când se discută orice problemă care vizează viitorul acestei ţări” Dar, de aici și până  la poziția de forță afișată de cei ce se erijează în liderii ei, în euforia celor mai bune rezultate înregistrate vreodată de UDMR, care intrigă opinia publică din țară și cu atât mai mult cea din județul nostru, se impun unele precizări:

Respectivii lideri uită să  menționeze și contribuția esențială  a celor 27.982 de voturi (mai mult de jumătate, față de cele 51.818 de voturi cu care UDMR a câștigat alegerile europarlamentare în județul Covasna), fără a le socoti pe cele 3.385 înregistrate în București, obținute  în județele fără populație de etnie maghiară din Moldova și Muntenia. Ipotezele care se vehiculează în spațiul public (potrivit cărora ar fi vorba de ajutorul „dezinteresat” dar ”sinucigaș”al P.S.D., sau de “aranjamente” nelegale cu reprezentanții din secțiile de votare), sunt mult mai credibile decât explicațiile (de genul: “seriozitatea de care dă dovadă U.D.M.R. pe scena politică” sau ”simpatia de care se bucură premierul Ungariei, Viktor Orban, în rândul foarte multor români”), cel puțin rizibile, prin care se încearcă  justificarea unui blat evident. Ceea ce trebuie luat în serios este faptul că voturile acordate de concetățenii noștri români din județele din sud-estul țării au diminuat numărul reprezentanților noștri în Parlamentul European, indiferent de culoarea lor politică, în favoarea celor care se vor alătura europarlamentarilor din Ungaria în acțiunile lor defăimătoare la adresa României.

Ca unul care nu cred în posibilitatea continuității procesului de maghiarizare la nivelul județului Covasna, mă îndoiesc, cu atât mai mult, de extinderea sa la nivelul întregii țări. De aceea pun totul pe seama  șantajului  politic și fățărniciei pe care UDMR le practică în viața publică din România. Dovadă ca acești lideri nici nu vorbesc despre rezultatele Referendumului în județul pe care îl păstoresc: dacă scădem voturile atribuite formațiunilor românești, altele decât PNL (6.461),USR (5.699) și PMP (1.371), care au susținut declarat  inițiativa Președintelui României, n-aș vrea să cred că opțiunile membrilor U.D.M.R. din județul Covasna reflectă în mod real atitudinea lor față de corupție. Altfel zis, numărul celor care au votat „Nu” la referendumul pentru justiție (aproximativ același pentru ambele întrebări, respectiv 10.467 și 9.976,  din cei 72.572 participanți) aparține (de voie, de ne-voie), în cea mai mare parte, acestora.

Sunt doar două evidențe, edificatoare cu privire la trocul politic la care se recurge în abordarea unor nejustificate teme și neconcludente reprezentări a problemelor comunității maghiare din România. De aceea, nu cred că aceasta aprobă duplicitatea liderilor ei, care le tranzacționează voturile, agățându-i forțat de epave politice și nici nu cred că rezonează în totalitate la discursul lor. Ceea ce mă face să fiu optimist în privința bunei noastre conviețuiri pe aceste meleaguri, în ciuda regretabilelor incidente recente de la Valea Uzului, de care se fac vinovați, în egală măsură, cei implicați în campania electorală care mi-a prilejuit aceste considerente.

Senator Gheorghe BACIU,

Partidul Mișcarea Populară