La un important Sinod pan-ortodox din Grecia s-a hotărât scurt, definitiv şi cuprinzător: ortodocşii nu se (mai) pot căsători decât cu ortodoacse. Zic (mai) de dragul artei, pentru că nici până acum nu era în regulă să se însoare, la biserică, un ortodox cu o catolică, de pildă; dispense, bani în plus, cruci de-a-ndoaselea, abjurări... Ce mai, tot tacâmul de pe vremea îmbâcsitei Inchiziţii. Acum totul e la vedere, atunci totul era în umbră.

Aşadar, dacă te pierzi de dragul unei protestante, tu, ditamai ortodoxul eşti obligat să nu te mai însori la biserică. Chestie bună, cu timpul îţi dai seama că instituţia asta e o căpuşă nici măcar blândă, ci ofensivă şi dăunătoare spiritului unui om liber. Până atunci, însă, se pot întâmpla drame; oameni nenorociţi de Biserică, pentru că inima nu are reguli şi nu ţine seama de dogme religioase tâmpite.

Încet-încet, Biserica ortodoxă ridică ziduri în loc să deschidă drumuri ale înţelegerii şi concilierii. Îl auzeam pe marele naţionalist ortodox Rareş Bogdan, de la Realitatea TV, cerând socoteală procurorilor DNA pentru că au îndrăznit să-l cheme la audieri, în calitate de martor, pe mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza. I-auzi, deci preoţii n-au voie la DNA?! Sau cei Înalţi şi Prea Sfinţi nu suportă regimul şi legea?! L-am văzut însă şi pe mitropolit ieşind de la audieri: calm, fără angoase, normal, neafectat, n-a ţinut nici conferinţe de presă dar nici n-a fugit de ziarişti. Un om care a înţeles că la DNA merge toată lumea care e chemată, indiferent de funcţie, rang bisericesc, sex sau religie. Doar Realitatea TV n-a înţeles nimic din exerciţiul democratic la care suntem obligaţi cu toţii să ne supunem. Ce vreau să spun e că nici Media, nici opinia publică românească nu ajută Biserica Ortodoxă să revină la o necesară normalitate, la o necesară umilinţă pe care reprezentanţii acestei instituţii ar trebui s-o trăiască în fiecare clipă.

Îi facem zei pe nişte oameni care n-au nicio treabă cu Dumnezeirea. Un alt personaj trist şi antipatic, politicianul Nicolicea, a cerut Bisericii să-i excomunice pe procurorii care au îndrăznit să-l cheme la audieri pe mitropolitul Ardealului: „DNA avea datoria să meargă la Mitropolie, nu mitropolitul la DNA...” – a tunat Nicolicea. Ziceam ceva de Inchiziţie, nu?! Dacă-i aşa, neicusorule, eu îmi cer de pe-acum excomunicarea din sânul unei Biserici atât de trufaşe şi orgolioase. Această Biserică pe mine nu mă reprezintă. Pot înţelege, cu oarecari eforturi, rostul religiei în viaţa noastră, dar nu şi al unei Biserici care desparte, nu uneşte.

Unii ar putea gândi, însă, mai constructiv: dacă tot se-nvârte Lumea în jurul Bisericii, dacă tot n-am evoluat de veacuri, dacă tot suntem prizonierii dogmei şi excomunicării, atunci putem pune şi de-un partid. Unul care să-i unească pe ortodocşii din toată România şi care să se cheme Partidul Naţiunii Române Ortodoxe. În felul acesta BOR ar da dovadă de transparenţă, oficializând politizarea acestei instituţii. Garantez că P.N.R.O. ar câştiga viitoarele alegeri la pas, iar noi am reuşi să fim din nou ce-am fost şi mai mult decât atât: o naţiune eminamente ortodoxă, eminamente prea-plecată unui Prea Puternic şi Sfânt Partid. Era să zic „ca soarele de pe cer” dar tocmai mi-am amintit că ăsta era un slogan legionar, deci îmi retrag gândul ticălos, abjur şi mă căiesc!

Naiv ce sunt, eu încă mai cred că BOR are o explicaţie şi nişte motivaţii lămuritoare în acest caz. Încă mai sper că au exagerat presa şi nişte ziarişti bigoţi afiliaţi instituţiei. Pentru că mi se pare cu totul aiurea să ridici ziduri în loc să le dărâmi în minunatul mileniu trei. Iar când treaba asta o face Biserica, devine de-a dreptul periculos.