POLITICA 19 septembrie 2022

Dezvoltarea bioeconomiei inteligente în județul Covasna

de Covasna Media | 719 vizualizări

Asociația ASIMCOV, împreună cu Consiliul Județean Covasna, a lansat programul Consolidarea capacității de dezvoltare a bioeconomiei inteligente în județul Covasna. Proiectul își propune evaluarea și consolidarea capacității de dezvoltare a ecosistemului de bioeconomie inteligentă în județul Covasna, pentru o dezvoltare sustenabilă, prin implicarea comunităților locale, a actorilor economici și a administrației publice locale. O întâlnire de lucru din cadrul programului, cu participarea reprezentanților autorităților locale, a anumitor ONG-uri și instituții publice, a avut loc joi, 15 septembrie, în sala mare de ședințe a Consiliului Județean. 

Din punct de vedere conceptual, bioeconomia marchează trecerea de la un sistem de producție clasic, liniar, bazat pe utilizarea preponderentă a combustibililor fosili, la un sistem de producție inovator, bazat pe resurse regenerabile, în special de biomasă, dar și de deșeuri. Bioeconomia poate contribui la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate, precum cele rurale, montane, cum este cazul județului Covasna, și la reducerea decalajelor economice, atât la nivel regional, cât și național. Trecerea la bioeconomie este un proces de durată care necesită implicarea tuturor actorilor la nivel local – economici, politici, sociali.

„În județul Covasna, avem exemple bune în ceea ce privește modul în care deșeurile organice pot fi transformate în produse ecologice cu ajutorul tehnologiei moderne”, a subliniat managerul de proiect din cadrul ASIMCOV, Mátyus Enikő. Un astfel de exemplu este comuna Ghelința, aproape independentă din punct de vedere energetic. Aceasta se întâmplă datorită faptului că acolo, urmând modele germane și austriece, autoritățile au reușit să construiască în 5 ani un sistem de încălzire bazat pe biomasă, prin care se asigură confortul termic în 90% din clădirile publice ale localității. Meotis, firma de lactate din Ilieni, care produce băutură energizantă din zerul rămas în urma procesului de producție, este un alt exemplu pozitiv. Lista exemplelor poate fi completată cu atelierul de țesut al lui Bartók Erzsébet din Brateș, care folosește pulovere de lână reciclate. Acestora li se adaugă Wieb Toys din Sfântu Gheorghe, care produce jucării prin imprimare 3D, materia primă fiind bioplastic din amidon de porumb. Managerul de proiect consideră că județul Covasna este deja prezent în piața internațională a produselor BIO, dar acest proces trebuie intensificat.

Vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Jakab István Barna, consideră că acest proiect european este în concordanță cu strategia de dezvoltare a Consiliului Județean pentru 2021-2030, Planul Potsa. „Prin programul nostru, Covasna Verde, dorim să ne alăturăm oricărui proiect care contribuie la dezvoltarea unei regiuni durabile. În acest proiect, sistemul nostru județean de gestionare a deșeurilor poate deveni o practică bună: la centrul de management integrat al deșeurilor din județul Covasna, de la Leț, din deșeurile biodegradabile se produce nu numai compost, ci și diferite soiuri de pământ pentru flori. Este important să căutăm soluții inovatoare și ecologice, care duc la dezvoltarea județului Covasna. Acest proiect, câștigat împreună cu ASIMCOV, face parte din acest proces”, a detaliat vicepreședintele Consiliului Județean.

În cadrul întâlnirii, dr. Sebestyén Tihamér, reprezentantul Clusterului Green Energy, a vorbit despre necesitatea unei strategii coordonate de dezvoltare integrată pe această temă. În județ, sunt 114 unități agricole care, din punct de vedere tehnic, ar putea produce energie regenerabilă, în timp ce produsele secundare pot fi folosite în multe feluri – de exemplu, paiele și cocenii de porumb ar putea fi utilizați ca fertilizator organic.

Directorul executiv ASIMCOV, Vajda Lajos, consideră că este importantă sensibilizarea comunității cu privire la această temă. În urmă cu câțiva ani, Ghelința a fost selectată în proiect dintr-un număr de 18 comune, pentru că aici autoritățile locale s-au dovedit a fi mai receptive, iar acum a ajuns la nivel de exemplu pozitiv, recunoscut și în plan internațional. Primarul comunei Ghelința, Illyés Botond, a povestit că de trei ani beneficiază de această investiție pe care în prezent o consideră foarte rentabilă, deși la început au fost reticenți față de o astfel de inițiativă. Ulterior, s-a dovedit o decizie inteligentă. „Suntem cu un pas înaintea crizei energetice. Intrăm cu încredere în sezonul de încălzire din acest an”, a spus edilul. Consultantul în proiecte Deszke Dalma a subliniat la rândul său, ca o completare, eficiența instalației de brichetare a paielor.

Echipa de implementare, compusă din reprezentanți ai ASIMCOV și ai Consiliului Județean, va organiza o caravană de informare și consultare publică, ce va acoperi toate comunitățile rurale din județ. În baza întâlnirilor de consultare, precum și în baza rezultatelor sondajului, se va elabora o listă de propuneri de acțiuni, cu efect asupra protejării mediului în județul Covasna.

Proiectul „Consolidarea capacității de dezvoltare a bioeconomiei inteligente în județul Covasna”, în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, are o valoare eligibilă de 424.160 lei, din care finanțarea nerambursabilă acordată din Fondul Social European și din bugetul de stat este în valoare de 415.676 lei.

Biroul de presă al Consiliului Județean Covasna

Distribuie articolul:  
|

POLITICA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.