Ediția a IV-a, 6 iulie 2019

În data de 6 iulie 2019, la Covasna-Valea Zânelor, a avut loc Ziua Cetății Zânelor, un proiect cultural prioritar pentru orașul Covasna, realizat de către Asociația Culturală „Cetatea Dacică-Valea Zânelor”, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu”, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna, Federația Română de Oină, Asociația Română a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale, Asociația Sportivă Tura de Șah și Clubul Sportiv „Cavalerul” din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul financiar al Orașului Covasna. 

Aflat la a IV-a ediție, Proiectul „Ziua Cetății Zânelor” și-a propus transmiterea într-un mod accesibil, a cunoștințelor despre istoria lumii antice clasice din perioada dacilor, în general, și despre istoria Cetății Zânelor de la Covasna, în special, și s-a adresat atât locuitorilor din zona Covasna-Voinești, cât și turiștilor ajunși la stațiunea balneară Covasna. 

Evenimentul „Ziua Cetății Zânelor” a fost deschis de către Florentina Teacă, membru al ACCDVZ, care a urat „Bun Venit!” participanților și a prezentat programul proiectului.

În deschidere, senatorul Gheorghe Baciu și dr. Valerii Kavruk (Directorul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni) au ținut să evidențieze faptul că la Voinești-Covasna este nevoie de înființarea unui Muzeu în Aer Liber, în care să fie prezentat patrimoniul cultural național de care dispune zona stațiunii balneare Covasna. Chiar dacă acest proiect muzeal este la început de drum, membrii comunității locale, instituțiile implicate, ONG-urile și alții, trebuie să facă toate eforturile pentru identificarea resurselor financiare necesare unui astfel de demers științific în care patrimoniul local să fie prezentat localnicilor și turiștilor atât de numeroși din stațiunea Covasna.

Informarea comunității locale și a turiștilor privind istoria și valoarea sitului arheologic Cetatea Zânelor s-a realizat, în primul rând, prin prezentări ale arheologilor implicați în săpăturile arheologice derulate la acest sit, precum și ale arheologilor care cercetează patrimoniul arheologic din perioada epocii fierului, din România.

Dr. Paul Pupeză (Muzeul Național de Istorie a Transilaniei), Prezentare: Covasna – Cetatea Zânelor. Un centru de putere dacic din Carpații Orientali.

Dr. Paul Pupeză a preluat poziția de responsabil științific al șantierului Cetatea Zânelor de la Covasna din anul 2018. Acesta a prezentat un scurt istoric al cercetărilor de la cetate, a evidențiat principalele descoperiri arheologice (zidurile, turnurile, sanctuarul etc.) și importanța acestora. Totodată, a făcut un rezumat al etapelor și proiectelor viitoare privind cercetarea, valorificarea și promovarea sitului.   

Dr. Marius Ciută (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; Inspectoratul Județean de Politie Alba Iulia, comisar șef la Serviciul de Investigaţii Criminale), Prezentare: Tezaure dacice recuperate prin investigații judiciare. Studii de caz.

Dr. Marius-Mihai Ciută a prezentat povestea recuperării obiectelor, bunurilor culturale scoase ilegal din țară, a tezaurelor monetare sau de obiecte, în calitate de responsabil în cadrul unor acțiunii de recuperare a acestora.

Tezaurele dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce au fost descoperite cu detectoarele de metale și furate din cetățile dacice din zona Munților Orăștiei și nu numai, vândute pe piaţa neagră a antichităţilor din țară și din străinătate, au fost timp de aproape un deceniu urmărite în vederea recuperării lor.

Din păcate, puține tezaure se întorc acolo unde le este locul, în patrimoniul cultural administrat de muzeele din România.

O altă situație cu care se confruntă în special polițiștii de patrimoniu din județele Alba și Hunedoara este legată de activitatea detectoriștilor de metale, care de foarte multe ori încalcă legea cu privire la protejarea patrimoniului național și caută comori în siturile și în zona monumentelor istroice din aceste județe. Statistic, sunt confiscate cel puțin 4 detectoare (cu aparatura specifică) lunar și se întocmesc dosare penale.

Dr. Călin Șuteu, Prezentare: Digitizarea tridimensională a patrimoniului cultural din muzee și colecții - studii de caz recente.

În cadrul acestei prezentări s-a arătat încă o dată cât de importantă este tehnologia modernă în valorificarea interdisciplinară a patrimoniului arheologic prin digitizarea tridimensională (3D)  a unor opere de artă (dacice, romane etc.), precum și a unor artefacte preistorice. Reconstituirile tridimensionale reprezintă următorul pas în crearea colecțiilor virtuale ale muzeelor din România, în vederea valorificării patrimoniului prin intermediul expozițiilor virtuale.

Dr. Dan Ștefan, Prezentare: Drumul de culme din zona fortificațiilor dacice de la Bodoc și Cernat

Filmul prezentat de către Dr. Dan Ștefan a fost realizat de MNCR în cadrul unui proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în anul 2016.

Filmul aduce în fața publicului, pentru prima dată, imagini aeriene spectaculoase ale fortificațiilor dacice din zona localităților Bodoc, Olteni și Cernat (jud. Covasna), precum și informații despre drumurile de culme (drumuri montane), care puteau fi utilizate în perioada dacică în vederea traversării unor zone mai mult sau mai puțin accesibile. 

Aceste fortificații puteau fi conectate între ele prin utilizarea unor drumuri montane, mult mai scurte față de cele pe care le putem vedea astăzi în zonele joase ale Depresiunilor Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe.

Programul Zilei Cetății Zânelor a adus în fața publicului o gamă variată de activități. Astfel că, pe lângă prezentările specialiștilor din prima parte a programului organizatorii au pregătit ateliere de lucru, jocuri interactive și creative, o excursie la Cetatea Zânelor, un concurs de șah, experimentul „Terciul Dacic” în cadrul activității „La masă cu dacii”, „Cupa Cetății Zânelor la Țurcă” etc.   

 La masă cu dacii- Experimentul „Terciul dacic”

Agricultura ocupa probabil cea mai importantă pondere în economia societăţii dacice. Diversitatea cerealelor este confirmată şi de descoperirea din aşezarea dacică de la Bâzdâna (jud. Dolj), unde într-un vas dintr-o locuinţă au fost găsite 10 kg de seminţe carbonizate provenind de la mai multe specii de grâu (cca. 45%), mei (cca. 27%), linte (21%) și orz (6%). La Grădiștea de Munte (jud. Hunedoara), în capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa, s-a descoperit aproximativ aceeași compoziție, la care se adaugă și boabe de muștar. Grâu, mei, linte, orz și secară au fost găsite în cupa unei fructiere din așezarea dacică de la Grădiștea (jud. Brăila). Aceste amestecuri au fost, probabil, alcătuite intenţionat, în vederea pregătirii unor terciuri. Terciul reprezenta unul din felurile principale în care erau consumate grâne şi legume în perioada dacică. Se consuma, probabil, cu carne (friptă), grăsimi animale sau lactate. Dacii au folosit pâine dospită, coaptă, dar și sub formă de lipie (ca și romanii și grecii, de altfel). Ca și condiment sigur, dacii au folosit sarea.

 Pornind de la aceste informații, organizatorii au realizat un experiment inedit, încercând să prepare un „terci dacic” cu ingredientele folosite și în perioada dacilor. Astfel, terciul a fost realizat din grâu, mei și linte, respectându-se în mare parte proporțiile cantităților de cereale descoperite în vasele dacice de către arheologi, la care s-a adăugat miere. „Terciul dacic” a fost un experiment reușit, fiind degustat și apreciat de către toți participanții curioși în a afla ce gust avea mâncarea preparată de daci. 

Expoziția de artefacte dacice descoperite la Cetatea Zânelor Covasna

Pe durata evenimentului, organizatorii au pregătit participanților și publicului prezent, o expoziție cu o parte dintre cele mai reprezentative artefacte descoperite la Cetatea Zânelor în campaniile de cercetare arheologică anterioare (ceșcuțe dacice de lut, mărgele, jetoane, unelte, pandantive etc.).

Ateliere

Pentru a aduce cultura și civilizația dacică mai aproape de publicul tânăr, într-un mod cât mai accesibil şi prin metode didactice activ-participative, alături de cele tradiţionale, au fost organizate atelierele specifice de desen (4 fișe de lucru tematice), olărit (Ceșcuța dacică) și pictură pe vase ceramice. Aceste activităţi au avut ca scop familiarizarea tinerei generaţii cu valorile culturii naţionale, cu importanţa conservării şi valorificării acestora peste timp.

Excursia tematică de prezentare a descoperirilor arheologice la situl Cetatea Zânelor, cu ghidaj de specialitate

Începând cu ora 14.00, organizatorii și partenerii evenimentului au asigurat publicului o excursie cu ghidaj de specialitate până la cetatea dacică de la Covasna. Excursia s-a bucurat de participarea unui număr de aproximativ 60 de persoane, care s-au deplasat din Poiana Zânelor la situl arheologic de la Cetatea Zânelor.

Ghidul grupului a fost Dr. Paul Pupeză, care a prezentat celor ajunși la sit: principalele monumente ale sitului, cele mai importante artefacte descoperite de-a lungul timpului și locul în care se vor desfășura săpăturile arheologice în anul 2019.

Jocuri tradiționale de țurcă, țintar, popice de masă și altele 

Jocul competițional de ţurcă (țurcă la cerc), Cupa Cetății la Țurcă, s-a organizat pentru a doua oară la Covasna, în scopul transmiterii către generaţiile viitoare a jocurilor tradiționale românești, care s-au jucat cu precădere înainte de anii „90. 

Jocuri de îndemânare

Pentru petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut, organizatorii au pregătit participanților la acest eveniment o serie de jocuri de îndemânare, precum: Vârtelnița buclucașă, Coșul dacic, Războiul daco-roman, Bastionul baloanelor construit din baloți de paie și baloane personalizate „Ziua Cetății Zânelor” și „Agenția Națională Antidrog”, Construiește turnul/ cetatea dacică din cutii de carton sau bucăți de lemn și altele.

Cupa Cetăţii la Șah, ediţia I

Competiția de șah rapid (12 minute de jucător) s-a desfășurat pe două categorii de vârstă: copii și adulți. Activitatea a promovat jocul de șah în rândul copiilor, tinerilor și adulților, ca un mod plăcut de petrecere a timpului liber împreună.

Rezultate:

Categoria – Copii

Dragomir Antonio  - Locul I (1,5 p)

Dragoș Mihai – Locul II (1,0 p)

Vlădescu Cosmina – Locul III (0,5 p).

Categoria – Seniori

Cășunean Vlad Cristian George - Locul I (1,5 p)

Pațilea Alin – Locul II (1,0 p)

Balázsi Ladisláu – Locul III (0,5 p).

 Chiar dacă activitatea de tras cu arcul la țintă nu s-a mai realizat, sub coordonarea lui Nicolae Manea, participanților li s-au prezentat date și informații despre echipamentul de luptă și caracterul războinic al dacilor.

 În organizarea evenimentului, s-au implicat activ următorii: 

- membrii Asociației Culturale „Cetatea Dacică-Valea Zânelor”: Vlad Adrian Vicențiu, Adrian Oltean, Ovidiu Olariu, Ioan Luca, Viorica Crișan, Andrea Chiricescu, Dan Buzea, Florentina Teacă și Ion Grecu, precum și membri simpatizanți: Iuliana Olariu, Mihaela Oltean, Carmen Eni și Cășunean Vlad George Cristian.

- Paul Pupeză (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei).

- Constantin Muntean, Nicolae Manea (Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu”).

- Alexandra Cîrlănescu (Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna).

- Nicolae Dobre (Federația Română de Oină și Asociația Română a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale).

- Alina Pațilea (Asociația Sportivă Tura de Șah), Balázsi Ladisláu (Clubul Sportiv „Cavalerul” din Sf. Gheorghe).

- reprezentanții partenerilor: Laura Dănilă, Mirela Mureșan, Eugenia Filip, Cristina Baubec-Felea, Marius Domboși, Florin Herțeg (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni), Costel Iagăr (A.S. Ciucaș Întorsura Buzăului) și Raul Urdă (S.C. Vulturul S.R.L. din Întorsura Buzăului).

- Marcel Bota, Adriana Bota, Elena Grecu, Mircea Ceangă (bucate tradiționale); 

- Voluntarii: Alin Dănilă, Andreea Dănilă, Marius Dănilă, Izzet Baubec (din partea MNCR)

 Adrian Vlad Vicențiu (Președintele ACCDVZ)

„A fost o reușită din punct de vedere organizațional, acumulăm experiență de la ediție la ediție și încercăm să realizăm lucruri care să atragă cât mai mulți participanți, indiferent că sunt copii sau vârstnici, localnici sau turiști. Mulțumim Primăriei Covasna și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului și sperăm să ne vedem și anul viitor în număr cât mai mare”.

Alexandra Cîrlănescu (Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Covasna)

„Multă lume a auzit sau vorbește despre Cetatea Zânelor sau despre Valea Zânelor de la Covasna, dar din discuțiile purtate cu cei prezenți la acest eveniment, mi-am dat seama că doar o parte cunoaște într-adevăr unde este cetatea, ce s-a descoperit aici, de ce este atât de valoros acest loc. De aceea, mă bucur că acest proiect este unul diferit de altele care s-au desfășurat în zonă sau de cele cu care suntem obișnuiți. El s-a axat în primul rând pe promovarea Cetății dacice de la Covasna prin activități culturale și interactive adresate atât copiilor și tinerilor, cât și adulților, iar mai puțin pe ideea de târg sau de spectacol. Activitățile și jocurile au fost gândite de organizatori în scopul de a crea o atmosferă plăcută pentru toți participanții la eveniment, în cadrul căreia informația culturală despre Cetatea dacică de la Covasna sau despre daci, în general, să fie înțeleasă ușor, indiferent de vârstă sau de cunoștințe. Ziua Cetății Zânelor a fost un eveniment care a trezit discuții și întrebări despre daci și despre cetatea dacică de la Covasna în rândul publicului, iar acesta este primul pas de apropiere cu trecutul. Cred că este extraordinar să vezi în fața ta unii dintre puținii specialiști în domeniu, din țară, prezentând informații despre cetate, daci, impactul negativ al apariției detectoarelor de metale asupra muncii de cercetare a istoriei României, precum și despre noile tehnologii care aduc un plus în înțelegerea și promovarea aspectelor din trecut. De asemenea, cred că este extraordinar să poți urca la cetate împreună cu arheologul care o cercetează, să modelezi cu mâinile tale o ceșcuță dacică din lut pe care să o duci acasă și să o arăți familiei, prietenilor, și care să îți aducă aminte cu drag de Covasna, să îți petreci timpul în aer liber alături de prieteni, familie sau, pur și simplu, alături de persoane noi, jucând jocuri mai vechi sau mai noi: moară, șah, popice de masă, puzzle-uri tematice, războiul daco-roman sau țurca. Toate acestea sunt activități pe care nu le facem în fiecare zi, de care ar trebui să profităm din plin cu toții, de la mic la mare, și pe care ar fi frumos să le transmitem mai departe, celorlalți”.  

Dan Buzea (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni)

„De la prima ediție a evenimentului Ziua Cetății Zânelor ne-am propus să organizăm ateliere, experimente, expoziții, jocuri, competiții de jocuri tradiționale, excursii, prelegeri științifice pe teme de arheologie dacică și multe alte activități, prin care publicul să cunoască importanța patrimoniului arheologic al zonei Voinești-Covasna, și să fie mai aproape de acesta”.

„Evenimentul Ziua Cetății Zânelor rămâne unul dintre proiectele locale în care jocul și joaca se îmbină perfect cu tema Cetății Zânelor și patrimoniul arheologic descoperit în zona stațiunii Covasna”

(Sursă: comunicat de presă)