LIFESTYLE 3 iulie 2014

Sezonul ciupiturilor de ţânţari: ce nu ştiai despre micile insecte bâzâitoare

de Covasna Media | 239 vizualizări

Temperaturile ridicate din pragul verii au determinat ţânţarii să iasă la atac, iar ţintele principale suntem noi, oamenii.

Deşi ne bâzâie noaptea şi pot transforma o ieşire la iarbă verde într-un asediu asupra picioarelor sau a altor zone, prea puţine lucruri despre ţânţari ştie majoritatea dintre noi. Pentru a şti să ne apărăm, trebuie însă să ştim cu ne confruntăm, spune profesorul doctor Janet McAllister, specialist în entomologie la Centru de Prevenire şi Control a Bolilor din SUA.

Nu toţi ţânţarii sunt la fel

Nouă ne par că toţi ţânţarii sunt identici, însă la fel cum există mai multe rase de pisici, la fel există şi mai multe feluri de ţânţari. „Sunt unii ţânţari la fel de diferiţi între ei precum este pisica şi leul. Se comportă diferit şi au mereu altfel de preferinţe în ceea ce priveşte hrana, dar şi unde locuiesc”, spune McAllister. Spre exemplu, speciile urbane de ţânţari nu se adaptează cum trebui în mediul rural şi invers. Ce fel de tip de ţânţar există în regiunea în care locuieşti influenţează semnificativ ce fel de boli poţi contracta. Astfel se explică de ce ţânţarii din România nu te îmbolnăvesc de malarie. Pe de altă parte, este bine de ştiut că doar femelele sunt cele care sug sângele, masculii nu.

Toţi ţânţarii sunt purtători de boli

„Pe Glob există aproximativ 3.000 de specii de ţânţari, dar doar câteva sute sunt relevanţi din punct de vedere medical, cu alte cuvinte, sunt purtători şi transmiţători de boli infecţioase”, atrage atenţia profesorul McAllister. Cauza: nu toate speciile muşcă oamenii, de regulă optează pentru animale, amfibieni şi chiar reptile.

Seceta favorizează apariţia unui număr mare de ţânţari

Este adevărat că ţânţarii se înmulţesc în apă, dar aşa-zisa preconcepţie potrivit căreia o iarnă uscată înseamnă mai puţine griji în vară din cauza ţânţarilor este falsă. Seceta este unul dintre factorii care favorizează mult înmulţirea ţânţarilor purtători de boli periculoase oamenilor. Motivul: ţânţarii tot la apă vor trage şi pe secetă, dar în astfel de perioade apa este stătută şi mai puţină, motiv pentru care este şi mai murdară şi mai „bogată organic”, spune McAllister.

Ţânţarii nu preferă neapărat „sângele dulce”

Deşi este dovedit că ţânţarii tind să prefere anumite persoane în defavoarea altora, acest lucru nu are nicio legătură cu „sângele dulce”, aşadar cu nivelul glicemiei din sânge. Spre exemplu, o persoană care face duş cu un gel cu aromă florală devine o ţintă mai apetisantă pentru ţânţari decât una care a făcut duş cu un gel cu aromă mentolată. De ce? Pentru că ţânţarilor le plac aromele florale. Un lucru este însă cert: toţi ţânţarii au o pasiune pentru dioxidul de carbon, acidul lactic şi anumite bacterii pe care unii oameni le au în număr mai mare decât alţii. Iată de ce profesorul McAllister spune că oricine devine mai atrăgător după gusturile „ţânţăreşti” după un antrenament intens, în care pielea lui miroase puternic a transpiraţie combinată cu CO2 şi acid lactic.

Usturoiul nu ţine departe ţânţarii

O preconcepţie privind ţânţarii şi modul de a scăpa de ei ţine de utilizarea usturoiului împotriva lor, de parcă ar fi vampiri într-un film prost. A-ţi pune usturoi sub pernă sau a mânca usturoi seara nu ţine departe ţânţarii. Singurele soluţii care îi îndepărtează sunt cele special destinate acestor insecte bâzâitoare.

Distribuie articolul:  
|

LIFESTYLE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.