Toate studiile efectuate în trecut susţineau sus şi tare ca organismul are nevoie de opt ore de somn neîntrerupt pentru fiecare 16 ore de solicitare. Dar cele mai recente cercetări asupra somnului arată că organismul uman funcţionează mai bine dacă orele de odihnă sunt, de fapt, împărţite.

Până în prezent, medicii recomandau pentru odihna organismului ciclul monofazic, reprezentat de opt ore neîntrerupte de somn pentru fiecare 16 ore de stat treaz. Însă tot mai mulţi oameni de ştiinţă de pe glob laudă beneficiile somnului polifazic, cu alte cuvinte, împărţit în cursul a 24 de ore.

Potrivit cercetătorului şi scriitorului american Timothy Ferris, corpul uman se odihneşte cu adevărat în timpul fazei REM a somnului (caracterizată prin mişcări oculare rapide sub pleoapele închise), aceea în care omul vizează. Faza REM nu durează mai mult de câteva ore pe noapte, iar restul timpului de somn este practic pierdut. Însă cu cât orele de somn sunt mai fragmentate, cu atât corpul intră mai des în faza REM, în visare, odihnindu-se astfel mai bine, scrie Timothy Ferris în eseul The 4-Hour body, citat de revista italiană Panorama. Potrivit cercetătorului american, cel mai odihnitor somn este cel de 30 de minute la fiecare 4 ore, denumit ştiinţific ciclul Uberman. Din păcate, o astfel de rutină de somn este aproape incompatibilă cu stilul de viaţă modern, când aproape toată ziua suntem prinşi la serviciu.

După Uberman, urmează ciclul Everyman, care constă într-un somn de 20 de minute, dar şi o perioadă de odihnă, în care suntem treji dar stăm relaxaţi, de la 1,5 până la 4,5 ore. Dacă reuşim să găsim timp să dormim astfel în timpul zilei, cel puţin 30 de minute, de mai mult de şase ore de somn pe noapte nu am avea nevoie, iar corpul nostru tot s-ar simţi mai bine decât dacă ne culcăm la ora 23.00 şi ne trezim la ora 07.00.

Constatările cercetătorului american Timothy Ferris sunt susţinute şi de Robert Stickgold, psihiatru la Harvard Medical School. El a descoperit, la rândul lui, că odihna de zi, scurtă dar profundă, ajută mai mult creierul să se odihnească, în timp ce oferă şi posibilitatea ca el să memoreze mai bine informaţiile utile individului şi să elimine datele complet inutile.

Schimbând uşor cifrele privind orele de somn, şi neurologul italian Giuseppe Plazzi, directorul Laboratorului de Somn de la Bologna, susţine somnul polifazic pentru creşterea calităţii somnului. Plazzi susţine că 20 de minute de somn la fiecare două ore de muncă sunt suficiente pentru că organismul să fie odihnit şi creierul să funcţioneze la capacitate maximă.

Dacă este adevărat că somnul este un medicament cu cost zero – ajută la slăbit, contribuie la prevenirea riscului de hipertensiune, infarct şi diabet -, ciclurile polifazice oferă toate beneficiile somnului nocturn, dar economisind timp.

Lano Nobili, directorul Centrului de medicină a somnului din Spitalul Niguardia din Milano, susţine că, pentru a nu fi expus riscului oboselii cronice, este mai bun somnul bifazic ce constă în 5 ore noaptea şi 2 ore după prânz.

Mai mult de atât, şi prestigioasa publicaţie de specialitate American College of Cardiology a consemnat că somnul de peste opt ore poate agrava stările de depresie, creşte riscul apariţiei maladiei neurodegenerative Alzheimer, dar şi al infarctului miocardic.

După aceste constatări venite din mai multe colţuri ale lumii, tot ce ne rămâne să facem este să ne aranjăm astfel rutina de zi cu zi încât să ne permită să dormim şi ziua, iar acest lucru este, de fapt, adevărata noastră provocare.

(lyla.ro)