Ideea generală potrivit căreia oamenii care înjură sunt incapabili să găsească nişte cuvinte mai inteligente pentru a se exprima a fost contrazisă de un studiu realizat recent de cercetătorii americani. Aceştia au descoperit că, de fapt, persoanele care îşi descarcă nervii prin injurii de toate felurile sunt mai predispuse să aibă un vocabular mai bogat decât cele care nu înjură.

Psihologii Kristin Jay şi Timothy Jay, de la Colegiul de Arte Liberale din Massachusetts, Statele Unite ale Americii, au condus două experimente care i-au determinat să ajungă la această concluzie, scrie gandul.info. În prima parte a studiului au fost incluse 43 de persoane (dintre care 30 de femei), cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani. Participanţii au fost rugaţi să rostească, în 60 de secunde, cât de multe cuvinte injurioase ori tabu cunoşteau, iar, mai apoi, li s-a cerut să numească, tot într-un minut, câte denumiri de animale le vin în minte (denumirile animalelor au reprezentat indicatorul cercetătorilor pentru diversitatea vocabularului şi interesul lingvistic al persoanelor analizate).

În cea de-a doua parte a experimentului, oamenii de ştiinţă au solicitat celor 49 de participanţi, dintre care (34 de femei), cu vârste cuprinse tot între 18 şi 22 de ani, să scrie cât de multe cuvinte injurioase cunosc, dar şi cât mai multe denumiri de animale care încep cu litera „a” şi-au putut aminti, sub presiunea timpului. Concluziile experimentelor, publicate de revista Language Sciences, arată că nu au existat diferenţe majore între participanţii de sex feminin şi cei de sex masculin în ceea ce priveşte „oferta” de cuvinte injurioase. Cercetătorii au remarcat şi faptul că fluenţa în ceea ce privea cuvintele „tabu” era corelată cu alte indicatori ai unei fluenţe lingvistice de bună calitate.

„Un vocabular consistent de expresii tabu poate fi mai degrabă considerat un indicator al unor abilităţi lingvistice sănătoase decât o mascare a unor deficienţe verbale”, susţin autorii studiului. „Cei care folosesc astfel de expresii le înţeleg, înţeleg şi nuanţele, precum şi contextele în care sunt mai bine folosite, în funcţie de nuanţe. Capacitatea de a distinge între nuanţe indică prezenţa unui vocabular mai degrabă bogat decât a unuia sărăcăcios”, concluzionează cei doi psihologi.