De cele mai multe ori asociem căscatul cu plictiseala sau starea de somnolenţă, însă cercetătorii au descoperit că este un fenomen benefic pentru sănătate. Ne ajută să ne răcorim creierul.

Cercetătorii de la Universitatea Princeton au descoperit că acest fenomen reglează tempera­tura creierului şi previne supraîncălzirea. Căscatul răcoreşte creierul, în timpul procesului, aerul cald fiind înlocuit cu un aer mai rece.

Ce este căscatul

Căscatul este o acţiune in­volun­tară şi uneori contagioasă, care nu este încă înţeleasă pe deplin de către cercetători. Se par însă că oamenii cască încă din stadiul de fetus, de la 11 săptămâni. Căscatul apare de obicei atunci când suntem plictisiţi sau obosiţi, iar respiraţia este sacadată. Acest lucru înseamnă că organismul nostru primeşte mai puţin oxigen, iar căscatul ne ajută să oxigenăm sângele.

Răcoreşte creierul

Creierul uman este precum un computer, sunt de părere specialiştii. Pentru a funcţiona cât mai eficient are nevoie de aer rece. Atunci când nu primeşte suficient aer, creierul încearcă să găsească noi modalităţi de pro­curare a aerului. Căscatul operează precum o fereastră termală, care ajută la oxigenarea creierului. Chiar şi atunci când temperatura exterioară depăşeşte tempera­tura corpului uman, în timpul procesului de căscat creierul primeşte aer proaspăt. Căscatul acţionează şi ca un energizant general al organismului, având efecte similare unei ceşti de cafea. Oferă astfel ener­gie pentru întreaga zi.

Oxigenează organismul

Căscatul ne ajută să elimi­năm aerul prost din organism, pe care îl înlocuieşte cu aer proaspăt. Acest proces natural măreşte nivelul de oxigen din sânge şi îl scade pe cel de dioxid de carbon. Această teorie explică şi de ce căscam mai mult atunci când suntem în grupuri mai mari. Grupurile mai mari de oameni produc mai mult dioxid de carbon, iar organismul încearcă să îl înlocuiască cu aer curat. Se produce astfel căscatul, modul natural al organismului de a-si suplini cantitatea de oxigen.

Căscatul şi somnul

Căscatul este în strânsă legătură şi cu somnul, deoarece căscam mult mai frecvent înainte şi după ce dormim. Unul dintre scopurile căscatului este să ne ţină treji. Căscatul nu ne face însă mai vigilenţi şi nici nu induce somnul. Oboseala şi lipsa somnului măresc temperatura creierului, astfel că acest proces natural apare în special în aceste momente. Căscatul ajuta însă şi la adaptarea creierului la anumite stări, precum tranziţia de la starea de somnolenţă la cea de trezire. Căscatul reflectă însă şi un mecanism al creierului prin care se menţine atenţia şi pute­rea de concentrare. Cercetătorii spun că acest fenomen nu trebuie privit cu suspiciune, fiind un proces benefic pentru organism.

Căscatul şi temperatura corpului

Căscatul ajută la oxigenarea creierului şi la reducerea temperaturii, însă efectul este de scurtă durată. Imediat după ce terminăm de căscat, corpul revine la temperatura iniţială. Cu toate acestea, căscatul ajută la oxigenarea creierului.