LIFESTYLE 15 aprilie 2014

Cum s-a decis ziua învierii lui Iisus Hristos? De ce creştinii sărbătoresc Paştele diferit?

de Covasna Media | 314 vizualizări

Calculul zilei de Paşti a iscat divergente încă din primele secole ale creştinismului, când Paştele se sărbătorea în prima duminică cu Lună plină din echinocţiul de primavară. Anul acesta, creştinii catolici, cât şi cei ortodocşi vor sărbători Învierea lui Iisus Hristos pe 20 aprilie, iar următorul an în care datelor vor fi aceleaşi va fi 2017.

Paştele catolic şi cel ortodox au foarte rar aceeaşi dată. Asta se întâmplă din cauză că, cele două Biserici lucrează cu calendare diferite. Biseri­ca Romano-Catolică lucrează cu calen­darul gregorian, iar Biserica Ortodoxă pe cel iulian.

În interpretare, data prăznuirii Paştelui este, spre deosebire de data Naşterii Domnului (25 decembrie) variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.

Iată datele pentru următorii ani:

Paştele Ortodox: 2014 – 20 aprilie; 2015 - duminică 12 aprilie; 2016 - duminică 1 mai; 2017 - duminică 16 aprilie; 2018 - duminică 8 aprilie; 2019 - duminică 28 aprilie; 2020 - duminică 19 aprilie.

Pastele Catolic: 2014 – 20 aprilie; 2015 - duminică 5 aprilie; 2016 - duminică 27 martie; 2017 - duminică 16 aprile; 2018 - duminică 1 aprile; 2019 - duminică 21 aprile; 2020 - duminică 12 aprilie.

Cercetătorii susţin că au descoperit data exactă la care Iisus Hristos a fost crucificat. Potrivit unui nou studiu geologic publicat recent într-o revistă academică, Iisus ar fi fost răstignit în ziua de vineri, 3 aprilie, în anul 33, conform Hotnews.ro.

Cum s-a decis data învierii lui Iisus

Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toată creştinătatea să sărbătorească Paştele în prima duminică cu Lună plină a echinocţiului de primăvară, fără a stabili precis data acestui echinocţiu. Alte dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui în secolul al XIV-lea, după reforma calendarului, dusă la bun sfârşit de Papa Grigore al XVIII-lea - calendarul rezultat fiind cel Gregorian, în anul 1582.

Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX.

Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile.

Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în cele­brarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă, conform TVR.ro.

Distribuie articolul:  
|

LIFESTYLE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.