Prima lucrare monografică dedicată comunităţii româneşti din Sfântu Gheorghe, intitulată „În centru la Sângeorgiu. Românii din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna”, a apărut la editura Eurocarpatica, sub semnătura dr. Ioan Lăcătuşu.

Lucrarea, realizată cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, prezintă principalele repere demografice ale comunităţii româneşti din Sfântu Gheorghe din ultimele patru secole, personalităţi, aspecte ale convieţuirii interetnice, precum şi momente mai puţin cunoscute privind solidaritatea românilor de pretutindeni cu românii din acest oraş.

„Este o carte dedicată oamenilor. În paginile ei se regăsesc peste 10 mii de nume ale unor români din Sfântu Gheorghe, în mod special ale intelectualilor şi ale celor care în decursul vremii au îndeplinit diferite rosturi publice, consemnate documentar în perioada 1614-2021. Oraşul Sfântu Gheorghe, localitatea în care trăieşte cea mai numeroasă comunitate de maghiari din România, este, în acelaşi timp, aşezarea cu cea mai numeroasă comunitate de români din judeţele Covasna şi Harghita. Acestei comunităţi româneşti, numeric minoritare în raport cu populaţia de etnie maghiară (21,08% la recensământul din anul 2011), dar a cărei prezenţă în Sfântu Gheorghe se pierde în negura istoriei, îi este dedicată cartea de faţă (...) În paginile volumului sunt redate informaţii despre elita intelectuală românească din Sfântu Gheorghe, formată în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, în principal preoţi şi învăţători, iar în secolul XX şi începutul sec. XXI, din intelectuali de o mare diversitate socio-profesională”, se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES.

Lucrarea este structurată pe 10 capitole, care redau principalele instituţii identitare româneşti şi ale vieţii publice, şi conţine şi rezumate în limbile engleză şi maghiară.

„Redactarea unui volum de o asemenea amploare a fost posibilă datorită faptului că autorul ei, dr. Ioan Lăcătuşu, arhivist, sociolog şi istoric, trăieşte de aproape 50 de ani în Sfântu Gheorghe, îmbinând în mod fericit observaţia coparticipativă cu cercetarea documentelor, în calitate de arhivist în cadrul Arhivelor Naţionale Covasna şi de fondator al arhivei şi bibliotecii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Covasnei şi Harghitei (...) Ampla documentare care a stat la baza redactării volumului cuprinde 1722 de note bibliografice. Bibliografia cuprinde 98 de fonduri arhivistice, 26 de manuscrise, 195 de volume de preistorie, istorie medievală, modernă şi contemporană, geografie umană, etnografie şi folclor, sociologie, demografie şi teologie, monografii ale unor instituţii şi personalităţi, lucrări de memorialistică, eseuri, recenzii, evocări şi publicistică, cât şi 64 de studii”, se mai arată în comunicat.

Un capitol deosebit îl reprezintă cel intitulat „Sfântu Gheorghe în scrierile memorialistice” în care sunt redate amintirile a 23 de intelectuali români, iar capitolul referitor la personalităţile româneşti cuprinde peste 380 de medalioane biografice dedicate românilor din Sfântu Gheorghe care, de-a lungul timpului, s-au remarcat prin rezultate profesionale şi prin implicarea în viaţa comunităţii. Sunt menţionaţi, de asemenea, cetăţenii români martiri, deţinuţi politici, expulzaţi, refugiaţi şi discriminaţi de-a lungul ultimelor două secole.

Potrivit dr. Ioan Lăcătuşu, această monografie repune în drepturi adevărul istoric referitor la dăinuirea românilor, alături de maghiari, pe aceste meleaguri din inima ţării, reliefând şi contribuţia pe care aceştia au avut-o prin istoria, tradiţiile şi contribuţiile materiale şi spirituale la dezvoltarea urbei.

Dr. Ioan Lăcătuşu mai menţionează, printre altele, că românii din Sfântu Gheorghe, respectiv din Sângiorgiu sau Sânjorj, cum este consemnată localitatea în documente, au trăit, de-a lungul timpului, multe momente dificile, unele dramatice, care nu le-au permis să îşi păstreze şi să-şi afirme plenar identitatea naţională, concluzionând că aceştia au nevoie de sprijin pentru a-şi asigura dăinuirea identitară în acest spaţiu în care sunt minoritari din punct de vedere numeric.