Directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Valerii Kavruk, afirmă că instituţia pe care o conduce nu vrea să gireze sintagma „Ţinutul secuiesc”, prin urmare va refuza pe viitor să participe la orice fel de acţiuni care se derulează sub acest generic.

Kavruk a declarat că Muzeul a fost cooptat şi a acceptat să participe la Zilele culturale deschise, care se desfăşoară în perioada 21-23 martie în Sfântu Gheorghe, însă ulterior a aflat că această acţiune face parte dintr-un proiect mai amplu al Primăriei, intitulat generic „Sfântu Gheorghe – capitala culturală a Ţinutului secuiesc”.

Kavruk a subliniat că este prea târziu ca Muzeul să se retragă, prin urmare va organiza acţiunea înscrisă în program, respectiv un joc tradiţional finlandez de îndemânare denumit Molkky, dar pe viitor nu va mai accepta să participe la nici un fel de acţiuni sub genericul „Ţinutul secuiesc”.

„Dorim să ne delimităm clar de sintagma 'Ţinutul secuiesc' care este menţionată în denumirea acestei manifestări. În continuare vom căuta să colaborăm, să iniţiem şi să sprijinim proiectele culturale din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, dar să se înţeleagă bine că nu dorim să fim târâţi în acţiuni prin care unii vor să arate că există oameni care admit existenţa Ţinutului Secuiesc. Câtă vreme această denumire nu apare în acte oficiale, pentru noi ea nu există şi nu vrem să o girăm”, a spus Valerii Kavruk.

Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a fost înfiinţat în anul 1995 ca secţie de arheologie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, iar în anul 1999 a devenit instituţie de sine-stătătoare, în subordinea Ministerului Culturii. Muzeul are trei puncte muzeale externe – Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci şi prima Şcoală românească din Sfântu Gheorghe.

În cadrul Zilelor culturale deschise organizate de Primăria Sfântu Gheorghe au fost cooptate mai multe instituţii de cultură, printre care Spaţiul expoziţional de artă contemporană Magma, teatrele „Andrei Mureşanu” şi „Tamási Áron”, Muzeul Naţional Secuiesc, Biblioteca Judeţeană şi Casa municipală de cultură. Manifestarea îşi propune să aducă publicul mai aproape de instituţiile de cultură şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea brandului de „capitală culturală”, a menţionat Knop Ildikó, reprezentanta Biroului de comunicare şi imagine al Primăriei. Practic în perioada 21-23 martie vor fi organizate expoziţii, recitaluri, spectacole de teatru şi dans, concerte, ateliere de creaţie, iar publicul va avea prilejul de a se întâlni cu actori, regizori, oameni de cultură, de a intra în „culisele” instituţiilor de cultură.

Primarul Antal Árpád (UDMR) a spus că manifestarea se circumscrie programului „Sfântu Gheorghe – capitala culturală a Ţinutului secuiesc”, ce are ca scop consolidarea potenţialului cultural al municipiului şi poziţionarea acestuia ca „centru cultural al regiunii”.

Programul „Capitala culturală” se va derula până în 2016, iar fiecare an va fi dedicat unui domeniu – 2013 este „Anul sunetului şi al cuvântului”, respectiv al muzicii şi literaturii, 2014 va fi „Anul jocului” adică al teatrului, 2015 „Anul tradiţiei” şi 2016 „Anul imaginii”. Acest program a fost precedat de alte două – „Sfântu Gheorghe – oraş de 550 de ani” şi „Sfântu Gheorghe, capitala culturală şi de tineret a Ţinutului secuiesc”, organizate în 2011 şi 2012.