„Lumea cărților nu e moartă cât timp informația digitală poate fi oricând modificată și răstălmăcită”

În ultimii doi ani, conform statisticilor, numărul bibliotecilor școlare a scăzut constant, de la 6.545 în 2019, la 6.050 în 2022. Totodată, numărul copiilor care au împrumutat cel puțin o carte școlară s-a diminuat și el cu peste 450.000, potrivit unui comunicat al organizației „Salvați copiii România”. Am vrut să aflăm cum stăm la acest capitol în județul nostru și am stat de vorbă cu trei bibliotecari școlari covăsneni. Numărul elevilor interesați de cărți împrumutate a scăzut, într-adevăr, sau a rămas constant. Însă metodele pe care le folosesc bibliotecarii pentru a-i atrage pe elevi în sala de lectură ne-au impresionat și credem că merită împărtășite și cu cititorii noștri. Atâta timp cât există astfel de oameni, viitorul copiilor noștri poate fi mai bun și datorită lor.

La Liceul Teoretic „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe, numărul elevilor care împrumută cărți de la bibliotecă a rămas același ca în anii trecuți. Și aceasta nu doar datorită lecturii obligatorii cerută de programa școlară, ci și efortului susținut al celui care este responsabil de „muzeul” cărților școlii și de metodele alternative interesante aplicate, care prind foarte bine în rândul elevilor. 

„Fiind o școală de elită, aici elevii citesc. Avem și lecturile obligatorii, deci la noi stagnează. Nu a crescut, dar nici nu a scăzut numărul elevilor care citesc. Eu zic că întotdeauna depinde și de bibliotecar. Omul sfințește locul, cum se zice. Trebuie să găsim alternative de atragere a elevilor către biblioteca școlară. Pentru cei de clasa a V-a facem un scavenger hunt (n.r. variantă de joc de vânătoare de comori) cu coduri QR. Copiii caută cu ajutorul telefoanelor, căci majoritatea au telefoane, cărțile. Prin felul acesta se acomodează cu biblioteca. Recent au venit elevi de clasa a VII-a de la școala „Nicolae Colan” și am făcut acest experiment. Sau pentru cei mai mici, de clasa I, am născocit o poveste. De pildă, despre scriitorul Mikes, după care a fost numită biblioteca noastră. Despre el nu s-a găsit nimic pe internet pe înțelesul celor mici. Și totuși, ca să învețe despre el, am făcut o poveste populară, pentru că toată viața lui a fost una „de poveste”, să zic așa. Și sunt mai multe activități. De pildă facem și eTwinning (n.r. platformă online de colaborare a cadrelor didactice din toată Europa, unde se fac proiecte pentru elevi). Ultima oară am făcut eTwinning cu alte trei școli din trei țări, Slovenia, Turcia și Ungaria. Și, dacă am fi mai mult apreciați material, am putea să facem și mai multe. Asta în liceul nostru. Dar, vorbind la general, trebuie să ai un anumit număr de copii ca să ai o normă întreagă. La noi populația este îmbătrânită. Mulți tineri au ales să plece peste hotare. Și cum nu mai sunt atât de mulți copii, în unele școli, implicit, se desființează și biblioteca. Deci nu ține doar de copii și dezinteresul lor, ei sunt interesați. Și ar mai fi o problemă, aceea că statul nu alocă bani pentru cărți noi. Trebuie să mergem la sponsori, și noi chiar mergem. Dar unii poate nu au această aptitudine să găsească sponsori pentru cărți noi. Care este soluția lor? Eu zic că lumea cărților nu e moartă până când informația digitală este așa cum este și poate fi oricând modificată și răstălmăcită”, ne-a povestit Kiss László, bibliotecar la Liceul Teoretic „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe.

Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului a înregistrat o scădere a numărului de elevi interesați de lectură. Însă instituția compensează acest fapt și le dă liceenilor oportunitatea de a propune, aproape în fiecare an, titluri de cărți preferate. Acestea, în funcție de preț, sunt achiziționate de către bibliotecă. Se organizează, totodată, cercuri de lectură și prezentări de carte, ce deschid apoi apetitul mai multor elevi, ca într-un efect de „domino”.

„Noi am avut o scădere a numărului elevilor până anul acesta. Eu spun că nu este o problemă așa mare în ceea ce privește numărul de elevi care frecventează biblioteca. La noi s-a menținut totuși interesul pentru că suntem liceu teoretic, elevii au lecturi obligatorii, dar nu numai, au proiecte de făcut și atunci e clar că trebuie să vină să lucreze în centrul de documentare. Sunt obligați. Noi facem în fiecare an niște achiziții de carte nouă, nu foarte multe, dar propunerile vin doi ani la rând din partea elevilor și anul următor din partea profesorilor. Ei fac propunerile, eu fac trierile, pentru că uneori prețurile sunt foarte mari. Și completăm cu cerc de lectură pe care îl facem cu Editura Art. Ei ne trimit oferte și ne dau cărți cu prețuri reduse.

Noi cumpărăm în fiecare an un număr de 100-150 de cărți. Dar avem doar 360 de elevi. După părerea mea, este destul de mare numărul cărților în comparație cu cel al elevilor. Și desfășurăm în centrul de documentare un opțional de inițiere în cercetare documentară, unde învățăm să folosim biblioteca și să selectăm informații. Chiar de săptămâna viitoare începem prezentări de carte. Vin elevii din liceu care doresc să citească și să vină să prezinte cartea preferată. La fiecare prezentare de carte invităm una sau două clase de liceu. Și în felul acesta cărțile pe care le cumpărăm sunt foarte bine popularizate. Și prind foarte bine pentru că sunt propunerile lor de achiziție, își doresc să citească anumite cărți pe care altfel poate că nu au posibilitatea să le cumpere. În felul acesta, cei care vin la prezentare în săptămânile următoare deja vin să împrumute cărțile achiziționate. Nu ne bazăm numai pe lecturile obligatorii. Acelea sunt ca niște medicamente pe care le iei zilnic. Restul este munca asta frumoasă și interesantă. Și este așa de frumos când vin comenzile, lăzile cu cărți. Și sunt curioși să vadă cartea, să o aibă în mână, le și mângâie câteodată. Noi nu ne plângem că nu s-ar citi. Da, este o scădere, trebuie să recunoaștem. Dar încercăm să compensăm, să schimbăm ceva. Unii vin din școala generală chiar și cu teamă de a intra într-o bibliotecă. Și încercăm să-i familiarizăm cu spațiul, ei au voie în pauze să vină la sala de lectură, unde nu sunt obligați să citească. Vin și stau de vorbă, avem o sală de lectură foarte frumoasă, mare și spațioasă, bine aranjată și cu dotări de IT suficiente și bune. Pot face orice, fie să se uite pe telefon, fie să stea cu colegii. Și încet, încet, venind acolo și având la îndemână cărțile, încep să le deschidă. Atunci când vin în clasa a IX-a, nici nu-și doresc să deschidă o carte. E greu. Dar biblioteca noastră dispune de 18 mii de volume și dispune de foarte multe dotări, fiind reabilitată acum cinci ani”, ne-a împărtășit și Camelia Mantaroșie, bibliotecară la liceul din Întorsura Buzăului.

La Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, situația este puțin mai complicată, deoarece instituția a intrat în renovare din toamnă. Chiar și așa, interesul pentru cărțile bibliotecii există în rândul elevilor.

„În condițiile actuale, având în vedere că suntem în reabilitare, interesul a mai scăzut, dar înainte a fost bine. Mai ales cei mici erau interesați de lectură, am ținut și diferite activități. Acum ne-am făcut un mic spațiu unde pot să mai dau câteva cărți, cele de trebuință, liceal și gimnazial. Ne descurcăm, cât de cât. Le-am adăpostit așa cum am putut. O să fie foarte greu, nu știu cum va decurge totul, având în vedere că avem un fond de 21 de mii de volume, cărți noi și donații. Am avut și un buget de 3 mii de lei buget local prin care am achiziționat. Este mai delicată situația acum. Eu mă ocup și cu manualele, în același spațiu. Am toate clasele. Interesul există, facem tot posibilul să creăm un mediu mai favorabil elevilor”, ne-a explicat Adriana Cotârleț, bibliotecară la Colegiul Național „Mihai Viteazul”.

Ieșind din sfera școlară, la Biblioteca Județeană „Bod Péter”, din Sfântu Gheorghe, numărul tranzacțiilor de împrumut individual a crescut considerabil: de la 44.646 în 2021, la 73.621 în 2022.

„La noi, la județeană, anul 2022 a adus indicatori statistici îmbucurători la final de an, după ce în anii pandemiei am avut o scădere de 35% în ceea ce privește utilizarea bibliotecii noastre, adică pe planul numărului celor care au apelat la serviciile instituției noastre și/sau au fost prezenți în publicul evenimentelor noastre literar-culturale sau a programelor de îndemnare și educare la lectură. Cu 8.238 de utilizatori înscrişi, dintre care 3.417 de utilizatori activi, respectiv 1.151 de nou-înscrişi am revenit la nivelul de utilizare a bibliotecii de dinainte de pandemie. În anul 2022 s-au înregistrat 41.541 de vizite contorizate în instituție (față de 30.476 în 2021), respectiv 35.695 de vizite virtuale la resursele noastre, şi s-au efectuat în acest interval 73.621 de tranzacţii de împrumut individual (față de 44.646 în 2021). Credem că acest lucru se datorează atât unor factori externi (după șocul pandemiei, publicul a început să participe într-un număr mai mare la programe, evenimente, acțiuni - și suntem recunoscători tuturor celor care au apelat la noi, poate din nou după un timp, în 2022, și îi așteptăm în continuare cu drag), dar și unui efort susținut, depus cu bucurie și entuziasm, de echipa bibliotecii noastre, prin care s-au înmulțit și s-au diversificat programele noastre pentru copii și tineri, respectiv s-a organizat târgul de carte și festivalul de literatură contemporană SepsiBook. Credem că și acestea au avut un aport deosebit la creșterea fluxului de utilizatori și vizitatori în instituția noastră, și sperăm că acest trend va continua și în cele ce urmează”, a transmis redacției noastre directorul Bibliotecii Județene „Bod Péter” din municipiu, Szonda Szabolcs.

Organizația „Salvați Copiii” și Libris susțin educația și vin în ajutorul bibliotecilor școlare prin proiectul „CarteTeca”. În cadrul acestuia, unități de învățământ din toată țara câștigă volume pentru biblioteca proprie. 

Cele patru ediții de „CarteTeca” de până acum cumulează 658.000 de lei, sumă folosită în beneficiul a 202 unități de învățământ și a peste 100.000 de elevi din toată țara. Peste 14.700 de cărți au fost donate în primele trei ediții, potrivit unui comunicat de presă. 

„Volumele donate de Libris bibliotecilor școlilor câștigătoare sunt noi, actuale și atractive, titluri celebre și interesante, povești cu care copiii și adolescenții empatizează și pe care doresc să le descopere dincolo de lecturile din programa școlară”, se precizează în sursa mai sus citată.

Sursa foto: comunicat de presă