Experiența unei familii din Sfântu Gheorghe și perspectivele specialiștilor asupra integrării elevilor

Peste o săptămână, elevi care până acum au învățat în Germania, Spania, Italia, Anglia, Belgia, Scoția și Ungaria vor începe școala în județul Covasna. Această întoarcere acasă reprezintă pentru ei nu doar o schimbare de peisaj, ci și un proces complex de adaptare la un nou mediu educațional și cultural.

Datele Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna arată că 33 de elevi veniți acasă din străinătate, împreună cu familiile lor, au fost înscriși la școlile din Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Barcani, Covasna, Catalina, Belin, Brețcu, Micfalău, Arcuș, Bățanii Mari, Turia, Valea Mare, Ozun și Dobârlău.

Copiii, de la grupa mică până la elevi de liceu, s-au mutat în județul Covasna împreună cu familiile lor din țări precum Spania, Anglia, Belgia, Italia, Scoția, Germania și Ungaria.

Adaptarea la un nou sistem educațional și cultural, o provocare pentru familiile reîntoarse

Familia Kàdàr s-a întors în țară după opt ani și jumătate petrecuți în Germania. Bence, băiețelul cel mai mare, va începe școala acasă, la Sfântu Gheorghe. Mama lui spune că reîntoarcerea în România nu a fost o decizie ușoară, dar a fost una motivată de dorința de a oferi copiilor o experiență educațională mai apropiată de valorile și tradițiile familiei.

„Am locuit opt ani şi jumătate în Germania. Am decis să ne mutăm acasă pentru că ne-am dorit ca băiatul nostru să învețe la şcoală în limba maternă. Desigur, acesta nu a fost singurul motiv. Diferențele culturale şi alte aspecte legate de educarea copiilor sunt altfel decât cele cu care noi ne-am obișnuit aici, acasă. Pentru noi este important ca cei mici să păstreze tradițiile şi să-și cunoască originile. Bence este foarte încântat şi abia aşteaptă noile aventuri şi să înceapă şcoala. Înainte să decidem că ne mutăm definitiv acasă, am purtat mai multe discuții cu copilul, am vorbit cu el despre mutare şi l-am întrebat unde şi-ar dori el să meargă la şcoală. El a fost foarte hotărât că îşi doreşte să vină la şcoală în Sfântu Gheorghe. Cât timp am trăit în Germania am fost de multe ori în vacanțe acasă şi Bence este fascinat de acest loc pentru că este foarte diferit şi mult mai familiar decât oraşul unde am trăit în Germania, iar astfel copilul a devenit foarte ataşat de acest oraș”, ne-a împărtășit  Kàdàr Tímea.

„Nu există copil neadaptabil, dar există părinți și profesori lipsiți de răbdare”

Reîntoarcerea copiilor din străinătate în sistemul educațional românesc reprezintă un proces complex, în care și profesorii joacă un rol esențial. Profesoara de biologie din Covasna, Anamaria Muntean-Șarlea, spune că este foarte important ca dascălii să aibă răbdare în această perioadă de tranziție.

„Din punctul meu de vedere, atât profesorii, cât și consilierii școlari trebuie să facă un singur lucru: să fie alături de elevi, să le asculte nevoile, să știe să le aprecieze corect nivelul de pregătire și să îi susțină în procesul de învățare. Învățământul românesc este diferit față de cel din alte țări. Este mai complex și mai dificil. Tocmai din aceste motive, profesorii trebuie să fie îngăduitori și să aibă răbdare cu elevii din aceste situații pentru a-i aduce la nivelul cerut de sistemul nostru de învățământ. Nu există copil neadaptabil, dar există părinți și profesori lipsiți de răbdare. Fiecare se adaptează sau se readaptează în felul lui, deci răbdarea și exercițiul sunt cheia succesului”, a punctat profesoara.

Perspectiva psihologului – copiii trebuie incluși în discuție

Ioana Obreja, psiholog clinician și psihoterapeut, subliniază nevoia implicării copiilor în deciziile de mutare și nevoia de suport emoțional adecvat în perioada de adaptare. Ea recomandă includerea copiilor în discuțiile legate de mutare pentru a le oferi un sentiment de control și a reduce stresul asociat cu schimbarea.

„Aș face un pas mai în spate și aș spune că nu știu câți dintre copiii ăștia sunt întrebați în legătură cu întoarcerea. Mutările sunt foarte dificile pentru toți. Banii pentru care plecăm sunt necesari pentru fiecare dintre noi, numai că de cele mai multe ori adulții iau hotărârile. (...) În momentul în care pleacă, cei mici nu sunt întrebați și atunci resping plecarea și orice ar face, un alt sistem educațional e deja privit ca ceva negativ pentru că nu e alegerea lor. O recomandare ar fi să fie incluși și ei în discuție”, a punctat Ioana Obreja.

Pentru copiii care au dezvoltat legături profunde cu locul în care au trăit, procesul de mutare poate fi extrem de stresant. După o anumită vârstă, chiar de pe la trei ani, copiii își formează un sistem de referință, prieteni, obiceiuri, spune psihologul.

„Sistemul nostru de învățământ este foarte diferit de altele. E foarte important ca părinții să se implice și să vină aproape de școală. Este foarte important să se facă o echipă și să fie o colaborare între părinte și profesor. Trebuie să înțelegem și că mentalitatea de aici e diferită de mentalitatea spaniolă sau italiană, de aceea e nevoie de mai multă înțelegere și toleranță. Copilul trebuie să fie susținut în toată povestea asta”, a mai subliniat Ioana Obreja.

La nivel național, aproape 20.000 de copii întorși din străinătate împreună cu părinții s-au înscris la școlile de stat de la noi în ultimii doi ani, potrivit datelor Ministerului Educației, se arată într-o știre de pe stirileprotv.ro. Aceeași sursă arată că numărul copiilor care se întorc cu familiile în țară este în creștere, în ultimii ani. În multe cazuri, părinții se întorc cu speranța că vor putea începe aici o viață nouă cu banii strânși peste hotare.